Deşi aparent nu există nicio conexiune între stres şi ceea ce mâncăm, în realitate prea mult stres afectează sănătatea fizică şi ceea ce mîncăm ne poate stresa organismul.
În plus, din ce în ce mai multe persoane sunt afectate de stres şi aproape la fel de multe caută constant soluţii pentru a câştiga lupta cu această stare patologică.
Toate strategiile pentru diminuarea sau combaterea stresului poartă numele „managementul stresului”. Una dintre strategiile cele mai eficiente poate fi alimentaţia, pe scurt ceea ce mănânci zilnic.
Alimentele pot îmblânzi stresul prin mai multe modalităţi. De exemplu, aşa numitele alimente de confort (un castron cu fulgi de ovăz) cresc nivelul de serotonină, o substanţă din creier cu proprietăţi calmante.
Alte alimente pot reduce nivelul de cortizol (hormonul stresului), nivelul de adrenalină sau de alte tipuri de hormoni care îşi încasează, permanent, o taxă pe corp. Mai mult, o alimentaţie sănătoasă susţine sistemul imunitar şi scade tensiunea arterială, ceea ce, indirect, contracarează impactul stresului.
Este deja o regulă de aur care spune că toţi carbohidraţii determină creierul să producă mai multă serotonină. Pentru o aprovizionare constantă, recomandat este să consumi carbohidraţi complecşi care se pot digera şi mai repede.
Cereale integrale, pâine, paste şi fulgi de ovăz– carbohidraţii din aceste produse îţi vor oferi o stare generală de bine pentru că au şi trăsătura de a stabiliza nivelul de zahăr din sânge.
Deşi foarte mulţi nutriţionişti îi recomandă pentru combaterea stresului, carbohidraţii simpli – dulciuri şi suc (conduc la creşterea serotoninei) – nu sunt benefici dacă îi transformaţi în obicei. Vei plăti un „bir” prea mare şi prea primejdios pentru organism.
Bogate în vitamina C, portocalele pot reduce nivelul hormonilor de stres în timp ce consolidează sistemul imunitar. Tot vitamina C aduce la normalitate tensiunea arterială crescută.
Prea puţin magneziu în organism declanşează dureri de cap şi oboseală, efecte ale stresului. De aceea, o cană de spanac este drumul cel mai scurt până la completarea cantităţii de magneziu atât de necesară.
Din când în când spanacul poate fi înlocuit cu boabe de soia fierte, file de somon sau legume cu frunze verzi, de asemenea bogate în magneziu.
Omega-3 şi acizii graşi din peşte, cum ar fi somonul sau tonul, pot preveni prezenţa hormonilor de stres, în timp ce protejează şi împotriva bolilor de inimă şi împotriva tulburărilor de dispoziţie. Sunt recomandate 3 porţii de peşte gras, de cel puţin 2 ori pe săptămână.
Un studiu recent a demonstrat că băutorii de ceai negru (4 căni de ceai pe zi, timp de 6 săptămâni) au raportat senzaţii de calm şi niveluri mai scăzute de cortizol (hormonul stresului).
Fisticul, precum şi alte fructe cu coajă lemnoasă sau seminţele sunt surse eficiente de grăsimi sănătoase. Fisticul, nucile, migdalele pot ajuta în fiecare zi la scăderea colesterolului, reduc inflamaţia din arterele inimii, previn diabetul zaharat şi te protejează de efectele stresului.
Potasiul reduce tensiunea arterială – o jumătate de avocado are mai mult potasiu decât o banană. Când stresul vă afectează viaţa socială, o porţie de guacamole poate fi o alternativă sănătoasă.
Ronţăind ţelină sau morcovi ajută la eliberarea tensiunii şi la scăderea nivelului de stres.
Calciul diminuează anxietatea şi echilibrează modificările de dispoziţie, nutriţioniştii recomandându-l din laptele degresat.