“Proteinele au potenţialul alergenic cel mai mare dintre toti nutrienţii din toate alimentele” spune Maria Spiridon, nutriţionist.
Nutriţioniştii vă avertizează să nu daţi lapte de vacă nici unui copil care nu a împlinit 1 an. Iar produsele pe bază de grâu se introduc în alimentaţie cât mai târziu. În privinţa cerealelor, diversificarea se face cu produse din orez.
“Este o problemă cu gliadina pentru că ea dă acea intoleranţă la gluten” spune Maria Spiridon, nutriţionist.
Pe lângă alergii la cereale şi proteine din lapte, copiii mici pot avea probleme cand consumă ouă, peşte, nuci, alune şi fructe cu seminţe mici.
Specialiştii recomandă testele alergologice la lapte, gălbenuş, şi albuş atunci când copiii se confruntă cu dermatita atopică.
Atenţie! Un aliment nepotrivit poate da şi alte manifestări decât cele cutanate. Iar printre acestea se numără problemele respiratorii.
Testele de sânge ofera la ora actuală informaţii despre gradul de hiperreactivitate a copilului la alimente. Medicii au şi o veste bună.
Este vorba despre alergiile alimentare la produse de bază. Însă mult mai periculoşi sunt aditivii, conservanţii şi alimentele modificate genetic.
“Aceşti aditivi dau o dependenţă, iar la copil lucrurile sunt cu mult mai dezastruoase decât la adult” spune dr. Lucia Cărbune, medic primar alergologie şi imunologie.
De la aceste substanţe pot apărea erupţii pe piele. Dar nu simplele urticarii reprezintă problema, ci efectele pe termen lung.
“Începe un vârtej şi nu ştii dacă rămâi la o simplă urticarie sau pe termen lung chiar ai facut o agresiune importantă şi o bulversare a unui sistem imunitar creat foarte bun” spune dr. Lucia Cărbune, medic primar alergologie şi imunologie.
Iată de ce măcar în primii ani de viaţă, oferiţi-le celor mici doar alimente de bază, preparate în casă.