Când „muncim” pe reţelele sociale

Vă spun un secret: înainte să mă apuc să scriu acest articol am pierdut nişte minute pe Facebook, am mai schimbat unele mesaje pe messenger şi am mai tras cu ochiul pe Twitter. Au trecut, la un prim calcul repezit, cam 15 minute. Ce ţi-e şi cu minunile www, care ne fac viaţa profesională mai greoaie!

Acum, acele 15 minute nu s-au evaporat pur şi simplu, nu mi le-au făcut Facebook şi Twitter cadou de ziua îndrăgostiţilor de reţele sociale – tot programul mi se va da peste cap cu un sfert de oră ca să apuc să termin acest text şi multe altele. De unde constat, din start, că pentru cine lucrează cu un număr fix de sarcini, navigatul pe internet este o capcană din care tot noi trebuie să ne scoatem.

Discuţiile apar în cazurile în care munca angajaţilor nu este „la bucată” şi atunci angajatorii se gândesc că nesimţind subalternii pe pielea lor trecerea timpului on-line (aşa cum am simţit-o eu acum), trebuie să ia ei nişte măsuri oficiale. Aşa am ajuns să auzim de instituţii în care accesul la site-urile de care vă spuneam mai sus să fie restricţionat. Pentru binele firmei. Greşit, spune o cercetare.

Recomandări

Greşeli făcute în căutarea unei slujbe

Şi totuşi, productivitatea ar creşte

Angajaţii care, la locul de muncă, folosesc internetul în scopuri personale sau accesează platforme precum YouTube sau Facebook sunt cu circa 9% mai productivi decât ceilalţi, potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Melbourne, Australia.

Autorul studiului, Brent Coker, a declarat că accesarea internetului pentru relaxare de la locul de muncă (WILB – workplace internet leisure browsing) îi face pe angajaţi să se concentreze mai uşor.

„Oamenii au nevoie de momente de detaşare. Pauzele scurte, cum ar fi accesarea internetului, ajută mintea să se odihnească, ceea ce duce la o mai mare concentrare pentru munca pe care un angajat o are de făcut, de unde rezultă şi o productivitate mai mare”, a spus el. Potrivit unui studiu realizat pe un eşantion de 300 de angajaţi, 70% dintre salariaţi folosesc relaxarea de tip WILB.

„Companiile cheltuiesc milioane pe programe de software care să îi împiedice pe angajaţi să urmărească videoclipuri online, să acceseze reţelele de socializare sau să facă diverse cumpărături, argumentând că aceste activităţi cauzează pierderi de milioane de dolari în termeni de productivitate, dar nu este întotdeauna aşa”, a mai precizat Coker.

Totuşi, studiul îi ia în considerare doar pe angajaţii care îşi petrec mai puţin de 20% din programul de lucru accesând internetul în scopuri personale. „Cei care sunt dependenţi de internet, cu siguranţă au o productivitate mai mică”, a completat Coker.