Spune adio pH-ului acid!

În mediul acid se dezvoltă toate bolile – aşa sună verdictul dat în unanimitate de specialişti. Astfel, echilibrul organismului înseamnă combaterea acidităţii şi menţinerea unui mediu intern uşor alcalin.

Vedem împreună cum putem să obţinem un pH optim al întregului organism!

Mediul acid al organismului reprezintă de fapt creşterea nivelului de aciditate a lichidelor vitale din corp, sânge şi limfă. Iar în această situaţie, se dezvoltă terenul ideal pentru apariţia multor afecţiuni. La ora actuală, există dovezi clare că aciditatea mediului intern este perfectă pentru apariţia şi multiplicarea celulelor maligne.

Recomandări

Dieta alcalină – de ce e bine să fim atenţi la pH-ul corpului nostru


Aciditatea mediului intern este însă controlată de câteva sisteme-tampon. Acestea sunt reprezentate de oase, prin eliberarea de Ca şi Mg, dar şi de plămâni şi rinichi. Rinichii sunt însă principala cale prin care se elimină substanţele acide, dar pentru aceasta, organele excretoare trebuie să producă mai multă urină.

Procesul nu poate avea însă loc decât în cazul unui aport mai mare de 2 litri de apă pe zi, vital dacă ponderea alimentelor superprocesate în dietă este covârşitoare. Sfatul specialiştilor este să beţi zilnic apă uşor alcalină, iar pH-ul înscris pe etichetă trebuie să fie mai mare de 7,45 ca să poată contracara valenţele acide pe care le determină produsele superprocesate şi în special cele din carne.

Principalii factori acizi

La apariţia acidităţii contribuie în special alimentele ultraprocesate, toxinele din mediu şi substanţele nocive care ajung în contact cu pielea. În categoria factorilor care favorizează mediul acid intră şi cei peste 3.000 de aditivi alimentari inventaţi de om, lipsa totală a mişcării, precum şi excesele de grăsimi animale şi de carne roşie.

De asemenea, dietele hiperproteice pe care unele persoane le aleg pentru scăderea rapidă în greutate determină aciditatea mediului intern. Atenţie însă şi la alcool, chiar dacă nu ne referim la consum cronic. O bere consumată din când în când determină aciditatea mediului intern. Spre deosebire de orice alt alcool, berea produce suplimentar o aciditate marcată în sânge.

Organismul încearcă s-o elimine printr-o producţie mare de urină. Dar pentru a evita deshidratarea masivă, corpul va reduce din cantitatea de lichide eliminate prin transpiraţie. Şi mai există un mecanism prin care organismul înceracă să se reechilibreze. Acesta resoarbe apa de la nivelul intestinului gros, din materiile fecale şi aşa apare constipaţia.

Astfel se produce o concentrare a substanţelor nocive din interiorul intestinului gros, care vor putea produce uşor modificări la nivelul mucoasei colonului, locul în care apar 95% din cancerele de colon.

Dieta alcalină e la îndemâna oricui

Chiar dacă apa uşor alcalină conduce la echilibrarea mediului intern, nu lăsaţi la voia întâmplării dieta. Alimentele care produc un mediu alcalin, în care organismul se simte bine, sunt legumele şi fructele crude, în special cele de culoare verde. Chiar şi citricele, acre la gust, au efect alcalin după metabolizare.

Din dieta pentru un mediu intern alcalin nu trebuie să lipsească nici fructele oleaginoase: nuci, alune, fistic, migdale şi nici leguminoasele – fasole, mazăre, linte, năut. Dacă mâncaţi grăsimi animale, combinaţi-leîntotdeauna cu o cantitate foarte mare de legume, excluzând însă cartoful.

Legumele din familia cruciferelor alcalinizează puternic mediul intern şi conţin compuşi cu sulf, necesari în faza a doua de detoxifiere pe care o realizează ficatul. În această etapă, ficatul trebuie să elimine produşii intermediari rezultaţi după digestia cărnii sau a alcoolului spre exemplu, care sunt mai periculoşi decât toxinele iniţiale.

Din familia cruciferelor fac parte varza, conopida, gulia, broccoli, rucola. Alte sfaturi importante: dacă beţi cafea, consumaţi imediat şi un pahar cu apă, iar după o bere, beţi foarte multă apă.

pH-ul acid este şi în cavitatea orală

Aciditatea începe să se producă chiar din primul moment al digestiei, odată cu ingerarea alimentelor. Astfel, după fiecare masă, în cavitatea bucală se dezvoltă un mediu nociv, perfect însă pentru bacteriile care încep să se înmulţească şi să acţioneze. Este vorba despre microorganismele care determină carii sau placa dentară şi nu despre cele saprofite care protejează cavitatea orală.

Pentru dinţi, cele mai periculoase alimente sunt băuturile dulci carbogazoase şi dulciurile superprocesate, a căror acţiune poate fi combătută prin periajul corect de 2 ori pe zi, folosirea aţei dentare şi consumul de gumă de mestecat fără zahăr care intervine în reglarea pH-ului din cavitatea orală. Igiena este obligatorie indiferent de starea de sănătate, însă trebuie respectată cu sfinţenie de persoanele care au lucrări dentare.

Pe lângă periajul corect, care presupune cel puţin 8 mişcări pe fiecare dinte, se impune un control la medicul dentist o dată la 6 luni, chiar în lipsa oricărei probleme. E momentul ideal şi pentru un detartraj care scade riscul ca gingia să se inflameze. Inflamaţiile de dimensiuni mici nu dau dureri, dar dacă sângerează puţin, înseamnă deja o complicaţie apărută la nivelul cavităţii bucale.

În plus, îmbătrânirea fiziologică presupune retragerea atât a osului, cât şi a gingiei. Studiile semnalează următorul fenomen grav: cu cât placa bacteriană e mai abundentă cu atât resorbţia osului şi a gingiei e mai rapidă.

Cu alte cuvinte, îmbătrânim mai repede atunci când există placă bacteriană, care nu a fost combătută cu ajutorul periajului, a gumelor fără zahăr şi a detartrajului.