Ulei pentru prăjit vs ulei pentru salate

Răspunsul ar trebui să ţină de preferinţe, de scopul în care folosiţi uleiul (salate sau prăjit), dar şi de preţ. În privinţa costului, poate fi valabilă indicaţia: un produs scump e mai bun. În privinţa scopului în care folosiţi uleiul, povestea are foarte multe nuanţe şi merită spusă în detaliu.
  • Publicat:
Ulei pentru prăjit vs ulei pentru salate

Ce fel de ulei să folosesc petnru prăjit? Răspunsul ar trebui să ţină de preferinţe, de scopul în care folosiţi uleiul (salate sau prăjit), dar şi de preţ. În privinţa costului, poate fi valabilă indicaţia: un produs scump e mai bun.

În privinţa scopului în care folosiţi uleiul, povestea are foarte multe nuanţe şi merită spusă în detaliu.

Excluderea totală a grăsimilor din dietă, în speranţa scăderii ponderale, este una dintre cele mai neinspirate practici alimentare.

Acestea deoarece este pusă în pericol fiecare membrană celulară, care este alcătuită din grăsimi. În această componentă se află creierul celulei, care deţine informaţia genetică.

Şi cum un organism sănătos este cel ale cărui celule îşi păstrează integral funcţiile, recomandarea specialiştilor este să consumaţi zilnic grăsimi de calitate, în proporţie de 30% din hrană. Dintre acestea, spun studiile, doar 5% e indicat să fie saturate, cu alte cuvinte să provină din carne şi brânzeturi. Restul de 25% ar trebui să provină din grăsimi nesaturate.

Acestea se găsesc în peşte gras, uleiuri vegetale presate la rece, seminţe crude de orice fel şi fructe oleaginoase – nuci, alune, fistic, migdale. Cât priveşte uleiul, consumaţi o linguriţă la fiecare salată sau la fiecare mâncare aflată la temperatura camerei. Masa grasă vă ajută să extrageţi corect vitaminele din salate şi alte preparate.

Povestea uleiului

Conform studiilor, uleiul pe care îl alegeţi cel mai des ar trebui să aibă un conţinut echilibrat de Omega 3 şi Omega 6. “Echilibrul se referă la un raport de o parte Omega 3 la patru părţi de Omega 6”, ne indică prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Omega 3 este o substanţă proinflamatoare, iar Omega 6 are virtuţi antiinflamatoare, care oferă protecţie cardiovasculară şi, extrapolând, creşterea speranţei de viaţă.

A doua caracteristică a uleiurilor bune din punct de vedere nutriţional vizează sortimentele presate la rece. Aceste tipuri de uleiuri nu se încălzesc la peste 40 de grade Celsius. Astfel, corect este să le folosiţi în salate sau în ciorbe, supe, preparate gătite, aduse la temperatura camerei şi care nu vor mai fi supuse încălzirii.

“Un ulei presat la rece are o valoare biologică foarte ridicată, conferită de vitaminele pe care le conţine şi în special de vitamina E. Dar conţine şi substanţe biologic active din caterogia acizilor graşi cu lanţ lung, care sunt foarte sensibili la temperaturi. De asemenea, polifenolii sunt uşor de distrus la temperaturi mult mai mici decât temperatura de prăjire, care înseamnă 180-200 de grade Celsius”, spune prof. dr. Gh Mencinicopschi.

Concluzia? Nu prăjiţi în ulei presat la rece.

Ce aleg pentru prăjire?

Deşi cei mai mulţi nutriţionişti nu recomandă prăjirea alimentelor, totuşi, cum atenuăm efectele novice ale acestui mod de preparare a alimentelor care, de ce să nu recunoaştem, dă savoare oricărui preparat?

Acest obiectiv se atinge prin folosirea uleiurilor rezistente la prăjit. Pe piaţa noastră există ulei rafinat de palmier nehidrogenat, ulei rafinat de cocos nehidrogenat şi ulei rafinat de măsline.

Toate aceste tipuri de ulei se distrug la temperaturi mai mari decât cea degajată la prăjire (180-200 de grade Celsius). Dintre acestea, cele mai rezistente, cu un punct de fumigaţie de 230 de grade Celsius, sunt uleiul rafinat de palmier nehidrogenat şi uleiul rafinat de cocos nehidrogenat. Punctul de fumigaţie este momentul în care uleiul se distruge sub acţiunea temperaturii crescute şi descarcă produşi toxici, chiar cancerigeni.

Uleiul de rapiţă este la fel de bogat în grăsimi mononesaturate (protectoare pentru vasele de sânge) ca şi uleiul de măsline. Nu se recomandă să prăjiţi în acest tip de ulei pentru că se distruge rapid.

Uleiul de sâmburi de struguri este foarte uşor şi acţionează drept catalizator în ceea ce priveşte acţiunea vitaminei C. Aşadar, e potrivit în orice salată de crudităţi. Iar uleiul de susan, consumat tot crud, măreşte de până la 50% aroma unui aliment.

Cum folosesc uleiul de floarea-soarelui?

De departe, cel mai folosit ulei în România este cel de floarea-soarelui şi merită astfel o poveste separată. Uleiul de floarea-soarelui conţine vitamine importante, în special vitamina E, un antioxidant puternic. Se foloseşte corect în salate sau în preparate după ce au fost fierte şi răcite (supe, ciorbe, legume şi mâncăruri la cuptor).

Uleiul de floarea-soarelui se distruge prin prăjire sau într-un preparat ţinut la cuptor şi descarcă produşi toxici. Rezumând, folosiţi o linguriţă de ulei în orice preparat din legume, leguminoase, ciuperci sau carne. Masa grasă vă ajută organismul să îşi extragă vitaminele liposolubile din ceea ce mâncaţi. Nu renunţaţi la acest obicei, chiar dacă vă aflaţi la cura de slăbire, deoarece puteţi să slăbiţi incluzând grăsimi de calitate în alimentaţia zilnică.

 

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andreea Groza - Redactor colaborator
Mă întâlnesc în fiecare zi cu doctori. Pentru cei mai mulţi pământeni, care nu sunt ipohondri, probabil, acest comportament pare ciudat. Dar socializăm în cadrul unor interviuri în care noi, echipa, încercăm să aflăm poveşti scurte şi concise despre cum putem să funcţionăm optim. Fiecare ...
citește mai mult