Hormonii estrogeni – o bombă cu ceas pentru sănătatea ta

Atât bărbaţii, cât şi femeile sintetizează hormoni estrogenici. Estrogenii sunt responsabili pentru dezvoltarea caracterelor sexuale şi a funcţiei sexuale feminine – dezvoltarea sânilor şi apariţia ciclului menstrual. La bărbaţi, mici cantităţi de estrogeni sunt sintetizate de către glandele suprarenale şi de testicule. Mici cantităţi de estronă sunt sintetizate în corp în majoritatea ţesuturilor, în special în ţesutul adipos şi în muşchi. Şi atunci de ce sunt puse în discuţie o mulţime de probleme referitoare la estrogeni?

În natură, există estrogeni sintetizaţi de mamifere, fitoestrogeni care se găsesc în plante, cum ar fi soia şi xeno-estrogeni. Ultimii au fost creaţi de om şi se găsesc în plastic, îngrăşăminte chimice pentru agricultură. Sunt cei mai periculoşi. Începem însă cu câteva date despre estrogenii secretaţi de oameni.

Unde apar estrogenii?

Recomandări

Ciudăţenii despre corpul uman

Menopauza, o etapă firească în viaţa noastră

La femei, estrogenii sunt sintetizaţi în principal la nivelul ovarelor şi la nivelul placentei în timpul sarcinii. Mici cantităţi sunt de asemenea sintetizate de către glandele suprarenale. Un test estrogenic măsoară titrul celor mai importanţi hormoni estrogenici (estradiol, estriol şi estronă) dintr-o mostră de sânge sau urină. Estradiolul este hormonul cel mai frecvent măsurat la femeile fără sarcină.

Cantitatea de estradiol din sânge este variabilă de-a lungul ciclului menstrual. După menopauză, sinteza de estradiol scade la un nivel foarte redus, dar constant. Concentraţia de estriol este măsurată în timpul sarcinii. Se sintetizează în cantitate mare în placenta. Estriolul poate fi măsurat precoce din săptămâna 9 de sarcină, concentraţia sa crescând pe parcursul sarcinii până la naştere.

Estrona poate fi măsurată în rândul femeilor care au trecut la menopauză pentru a le determina nivelul de estrogen. Poate fi de asemenea măsurată la persoanele care suferă de cancer ovarian, testicular sau de glande suprarenale. Hormonii estrogeni sunt esenţiali pentru funcţionarea organismului oricărei femei.

Printre efectele lor, se numără şi acumularea de grăsime. Nu vorbim însă de un efect de nedorit, dacă nivelul lor se menţine în limite normale. Ţineţi cont că menstruaţia nu apare la fetiţe decât în momentul în care se atinge o greutate critică, care implică şi ţesut gras. De aceea, în cazul fetelor foarte slăbuţe, menstruaţia apare foarte târziu, după 14 ani.

La polul opus, creşterea peste limita normală a nivelului de estrogeni din corp se manifestă prin migrene, oboseală, scăderea libidoului, creşterea tensiunii arteriale şi chiar exces ponderal.

Cum apare menopauza?

Scăderea nivelului estrogenilor se realizează fiziologic în menopauză. Vârsta medie la care se instalează menopauza este de 51 de ani. Intrarea la menopauză nu se realizează brusc, ci treptat. Deficitul de estrogen pe care îl presupune menopauza duce la atrofierea vaginului şi, în special acţionează asupra încărcării normale cu glicogen a celulelor vaginale.

Acest glicogen este necesar pentru dezvoltarea bacteriană normală, acei lactobacili care menţin un pH normal şi care reprezintă un mecanism foarte bun de apărare împotriva celorlalte infecţii. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu tractul urinar inferior, şi el dependent de estrogen. Deci la menopauză şi infecţiile urinare pot fi mai dese.

Este o situaţie normală din păcate. De asemenea, la menopauză femeile au acelaşi risc cardiovascular ca şi bărbaţii. Se crede că la vârstă tânără, estrogenii feresc femeile de evenimente cardiovasculare nedorite.

De ce sunt periculoşi?

Şi de ce ar fi periculoşi atâta vreme cât sunt hormoni pe care îi producem? Spre exemplu, o menstruaţie apărută prea devreme (sub 12 ani) şi terminată prea târziu (peste 54 de ani) înseamnă expunerea la o cantitate masivă de estrogeni. Acesta este unul dintre co-factorii apariţiei cancerelor genitale şi de sân. 

Dacă vă aflaţi în această categorie, nu rataţi anual vizita la medicul ginecolog. Vă veţi face ecografie obligatoriu de sân plus axilă, ecografie transvaginală, testul Papanicolau. Mergeţi însă fără frică şi regulat la medic pentru că aceste tipuri frecvente de cancer nu apar dintr-o dată, ci cu leziuni precanceroase.

Grăsimea abdominală are efect estrogenic

Dar pe lângă expunerea de lungă durată la estrogeni, ţineţi cont că şi grăsimea abdominală are efect estrogenic. Imaginaţi-vă încă un organ endocrin pentru care n-am fost proiectaţi şi care ne face rău. O femeie supraponderală are risc maxim de diabet, dar şi de afecţiuni cardiovasculare.

Însă grăsimea în exces poate determina în anumite condiţii şi cancerul de endometru, mucoasa uterului, dar şi cancerul de sân, adică două dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la sexul feminin. Explicaţia? “Grăsimea secretă mai mult estrogen pentru că estrogenul se secretă şi la nivelul ovarului şi în celulele adipoase şi în cele suprarenale”, spune col. dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog. 

Estrogenul în exces are efecte secundare la nivelul a două organe dependente de acest hormon. Este vorba de sân şi de mucoasa uterină. “Cantitatea excesivă de estrogen sau necontrabalansarea estrogenului de către progesteron, celălalt hormon sexual, face ca estrogenul să acţioneze pe mucoasa uterină, pe endometru, astfel încât să apară o proliferare de celule”, continuă col. dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog. 

Apare aşa-numita hiperplazie endometrială. Urmează mai multe etape patologice, dintre care ultima şi cea mai gravă este cancerul de endometru. “Dar niciodată cancerul de endometru şi de col uterin nu apar din prima, ci se manifestă cu leziuni premergătoare, aşa-numitele leziuni precanceroase”, explică col. dr. Ioan Stoian, medic primar ginecolog. Acestea trebuie obligatoriu tratate.

a ora actuală, nu există medicaţie eficientă, aşa că cea mai bună abordare rămâne cea chirurgicală. Odată eliminate leziunile, pe locul acela nu mai apare cancerul. De aceea, prevenţia este extrem de importantă. Astfel nu rataţi anual o ecografie de rutină a aparatului genital. “Primul semn de alarmă pe care poate să îl aibă un medic care efectuează o ecografie este creşterea în dimensiuni a endometrului, adică mucoasa uterului”, spune dr. Adriana Râmbu, medic primar radiologie. 

Este vorba de o mucoasa uterină mai mare de 15 mm la femeile aflate în perioada fertilă şi mai mare de 8 mm la femeile aflate în menopauză. Pe de altă parte, consultul la specialist devine o urgenţă dacă menstruaţia este neregulată sau abundentă ca volum sau ca durată. Cancerul de sân se corelează de asemenea de o expunere mărită la estrogeni. 

Până la 40 de ani, faceţi anual o ecografie de sân plus axilă. După 40 de ani, aveţi nevoie anual de o mamografie pentru că ecografia nu mai este concludentă. Dar, indiferent de vârstă, nu rataţi ecografia de axilă care vizualizează ganglionii prezenţi sub braţ. “Uneori, o modificare a aspectului acestor ganglioni este primul indiciu că în zona sânului se află un cancer aflat la început”, spune dr. Adriana Râmbu, medic primar radiolog.

Totul începe de la naştere

Pe de altă parte, odată ce aţi aflat că veţi avea un copil, luaţi în considerare să îl alăptaţi cel puţin 6 luni. Dacă vorbim despre un bebeluş de sex feminin, alăptarea îi reduce cu 25% riscul de a suferi de cancer de sân la maturitate. “Când eşti nou născut şi primeşti lapte de la mamă, nivelul estogenului e redus”, spune medicul neonatolog dr. Karin Cadwell. 

“Reducând estrogenul, aceasta înseamnă că ovarele fetiţei nu vor funcţiona până târziu, în adolescenţă, ceea ce este normal”. Indiferent de sexul nou născutului, 1 an de alăptare îi reduce mamei riscul de a dezvolta cancer la sân cu 12%. Al doilea copil, alăptat tot 1 an, adaugă alte 12% în lupta împotriva cancerului la sân, cel mai frecvent în rândul femeilor.

Fitoestrogenii nu fac rău!

În mod natural, unele vegetale conţin fitoestrogeni. Este vorba de mărar, rodie, soia (cu cea mai mare concentraţie). Acest tip de alimente nu se oferă copiilor până la vârsta majoratului, deoarece îi expuneţi inutil la estrogeni. Nu sunt recomandaţi celor mici, dar alimentele cu fitoestrogeni pot fi consumate fără probleme la maturitate, atât de către femei, cât şi de către bărbaţi, într-o alimentaţie diversă. 

Pe de altă parte, nu vă gândiţi la o alimentaţie vegetariană strictă dacă vreţi să aveţi copii. “Mamele care au o alimentaţie vegetariană strictă prezintă risc să nască băieţei cu modificări ale organelor sexuale externe”, spune dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog. “Pe de altă parte, dacă luaţi suplimente alimentare pe bază de izoflavone (derivaţi de fitoestrogeni) ar trebui să faceţi acest lucru sub supraveghere medicală”, avertizează prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

Xenoestrogenii sunt cei mai răi

Este vorba de substanţe de sinteză care ajung în organismul uman şi au efect asemenea estrogenilor. Cât priveşte perioada copilăriei şi adolescenţei, s-a demonstrat până acum că estrogenii sintetici au efect doar asupra micuţilor supraponderali. “Totul depinde de indicele de masă corporală, adică de greutate. Dacă un copil gras ajunge în contact cu o sursă de alimente contaminată, are riscuri mai mari să îi crească sânii şi să se declanşeze pubertatea decât un copil slab”, spune dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog. 

Cel mai adesea, alimentele pot fi contaminate cu DDT, cu efect estrogenic înalt. “Deşi este interzis, DDT-ul încă se regăseşte frecvent în alimente pentru că se biodegradează foarte greu. Durata lui de viaţă este de peste 100 de ani şi se va regăsi în alimentele noastre, din păcate, mulţi ani. Mai ales în alimentele grase pentru că este liposolubil”, spune prof. dr. Gh. Mencinicopschi.

Aşadar, alimentele grase sunt cele care atrag din sol o cantitate mai mare de contaminanţi cu efect estrogenic. Este vorba de carne cu grăsime, de brânzeturi. Iată un argument să le reduceţi consumul. Aceasta mai ales în perioada sarcinii. “Dacă mama consumă alimente contaminate cu DDT, acestea trec prin bariera placentară şi mai ales perioada în care predipocitele se transformă în adipocite, deci celulele ţesutului gras. În felul acesta, va apărea o predispoziţie chiar la nou născut de a avea obezitate”, continuă prof. dr. Gh. Mencinicopschi. 

Acelaşi risc de îngrăşare excesivă apare şi în jurul vârstei de 8, 9 ani la copiii care mănâncă alimente contaminate cu DDT. De aceea, specialiştii recomandă consumul de produse ecologice măcar în sarcină şi în perioada copilăriei. Şi fibrele sunt indicate pentru că elimină din organism grăsimile îmbibate cu substanţe periculoase.

Povestea mezelurilor

Mezelurile conţin cantităţi considerabile de grăsime (citiţi procentul pe etichetă), deci posibilitatea de a fi contaminate cu xenoestrogeni este cea mai mare. În plus, vorbim de o pastă, deci nu veţi putea extrage grăsimea. Conţin, de asemenea, histamină, un agent puternic alergen. Şi mai au proteină colagenică din şoric, din ţesuturi conjunctive (deci zgârciuri) care nu au valoare nutritivă. Veţi mânca, dar fără să vă hrăniţi.

Astfel, apare nevoia de consuma cantităţi mari din aceste alimente, deci expunerea la xenoestrogeni va fi mare. Pe de altă parte, fluctuaţiile hormonale de estrogen, serotonină, cortizol din organism duc la pofte alimentare orientate către produsele din carne. Dacă veţi da curs acestor pofte, expunerea la xenoestrogeni, firesc, se măreşte.

Nu ţineţi PET-urile la soare!

Pe de altă parte, şi în produsele non-alimentare există substanţe cu efect estrogenic. Este vorba de ftalaţi găsiţi în cosmetice. Ftalaţii se găsesc însă şi în ambalajele PET. Aceasta nu înseamnă că trebuie să le evitaţi, ci doar să ţineţi cont de o recomandare generală. Dacă sunt expuse la soare, ftalaţii trec fie în apă, în lapte, în bere şi în orice aliment care a fost ambalat. 

O altă substanţă cu efect estrogenic este bisfenolul A, prezent în obiectele din plastic tare. Acesta a fost interzis de către Comunitatea Europeană. Bisfenolul A o substanţă neurotoxică, carcinogenă, care prăbuşeşte sistemul imunitar. De obicei, nu apare pe etichetele articolelor de uz casnic. 

“Acest bisfenol A are o toxicitate extrem de ridicată, aproape ca a dioxinelor. E o substanţă extrem de periculoasă, chiar în cantităţi mici, e vorba de picograme, a mia parte dintr-o miliardime de gram”, ne explică prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. 

Din păcate, se foloseşte şi pentru caserolele pentru păstrat mâncarea, iar multă vreme, a fost folosit pe scară largă pentru producţia biberoanelor din plastic, un aspect extrem de nociv. Motivul? “Cu cât vârsta la care intrăm în contact cu bisfenolul A e mai mică, cu atât riscurile sunt mai mari”, continuă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi. 

Aşadar, nu folosiţi la bucătărie ustensile de plastic, recipiente de plastic. Cele mai sigure sunt cele din inox, din lemn şi din sticlă.

Pubertatea precoce poate fi determinată de xenoestrogeni

O falsă pubertate, deci nu cea generată de cauze interne, se declaşează din cauza substanţelor chimice care acţionează asemenea hormonilor estrogeni. Odată excluşi din alimentaţie, s-a constatat că sânii regresează în aproximativ 3 luni. Dar cum vă daţi seama de apariţia pubertăţii precoce? Dacă observaţi că micuţul creşte foarte repede, e deja momentul să vă adresaţi unui medic endocrinolog. Accelerarea vitezei de creştere, saltul statural, e primul semn că pubertatea se apropie sau a început deja. 

După creşterea în înălţime urmează apariţia părului pubian, creşterea testiculară înainte de 9 ani sau creşterea sânilor înainte de 8 ani. Aceste cazuri sunt considerate patologice şi trebuie investigate cu atenţie. Copilului i se face o radiografie de mână prin care se vede vârsta reală a oaselor, urmează teste hormonale, dar şi ecografia utero-ovariană pentu fetiţe şi cea testiculară pentru băieţi. 

În cele mai multe cazuri, se diagnostichează o deblocare precoce a hormonilor care declanşează pubertatea. În lipsa tratamentului, efectele sunt nedorite. Pe lângă disfuncţionalităţile psihologice legate de faptul că vorbim de un adult în corpul unui copil, mai apare o neplăcere. Intrând la pubertate la o vârstă fragedă, apare şi maturarea sistemului osos ca urmare a activării constelaţiei hormonale, iar statura finală a viitorilor adulţi va fi mai mică decât ar anunţa-o datele genetice moştenite de la părinţi.