Cine a descoperit acest lucru? Cercetătorii, evident, însă nu cei britanici, cum v-aţi fi aşteptat, ci americani.
Aceştia au întocmit o listă generoasă de motive pentru care statul la birou ne scurtează viaţa.
Unele dintre ele sunt într-adevăr uşor aberante, cum ar fi de exemplu supraexpunerea la imprimante şi fotocopiatoare care ne poate creşte riscul de afecţiuni ale plămânilor.
Categoric, un studiu care să demonstreze acest lucru nu a fost încă iniţiat. Însă, există şi alte motive, mai puţin fanstasmagorice, pentru care statul la birou poate deveni o adevărată bombă cu ceas pentru sănătatea noastră.
Cu excepţia oboselii datorate statului prelungit la birou, există o serie de alte afecţiuni care pot apărea ca urmare a sedentarismului specific muncii de birou. Dintre acestea amintim durerile cronice la nivelul coloanei cervicale şi lombare. De asemenea, statul pe scaun poate să agraveze afecţiuni deja instalate, cum este diabetul, şi creşte riscul de obezitate, a bolilor de inimă etc.
O altă problemă specifică populaţiei care are un serviciu de birou este alimentaţia incorectă, ori prea mult, ori prea puţin, în orice caz…haotică.
Iar din acest stil de viaţă nu pot rezulta decât boli precum obezitate, diabet şi hipertensiune arterială. Asta în cazul în care oamenii ajung să mănânce, pentru că sunt zile, şi nu puţine la număr, în care sar peste micul dejun şi prânz din lipsă de timp, iar seara sunt atât de obosiţi încât nu pot mânca decât un iaurt sau un fruct.
O altă hibă a job-ului de birou este, aţi ghicit, şeful stresant, cel care pune o foarte mare presiune asupra angajaţilor, indiferent dacă este sau nu cazul.
Mulţi încearcă să îşi păstreze calmul în astfel de situaţii şi se resemnează cu gândul că acela e jobul pe care şi l-au dorit, deci trebuie să şi-l asume, cu toate părţile lui pozitive şi negative.
Alţii, în schimb, resimt tot timpul o stare de nervozitate, de presiune şi stres, generate de deadline-uri sau de un şef mai autoritar, iar acest stres continuu se simte şi la nivel stomacal, având drept consecinţă mâncatul pe fond emoţional.
Nici întâlnirile motivaţionale nu sunt privite cu ochi buni de către oamenii de ştiinţă, care sunt de părere că aceste team-buildinguri nu fac decât să adâncească şi mai mult sentimentul de presiune, negativism şi depresie.
În aceeaşi măsură este afectată şi vederea, ca urmare a expunerii prelungite la lumina monitorului, iar migrenele şi durerile de cap fac parte frecvent din acest tablou al workaholicului modern.
Mare grijă şi la tastatura computerului de serviciu, care poate fi un adevărat focar de infecţie, atrag atenţia specialiştii. Potrivit unui studiu recent, tastatura are de 5 ori mai multe bacterii decât vasul de toaletă, iar printre acestea se regăsesc şi E. coli, asociată cu toxiinfecţiile alimentare, dar şi stafilococul auriu, care poate cauza o serie de probleme grave, cum ar fi pneumonia, endocardita, inflamaţia severă a oaselor (osteomielită), impetigo (uscarea pielii) sau chiar celulită (inflamarea ţesutului conjunctiv de sub piele, ceea ce duce la umflarea şi înroşirea zonei).
Desigur, există şi excepţii de la regulă. Mai precis, acea specie de om care poate să muncească mai puţine ore în fiecare zi, să plece sau să vină la muncă atunci când are chef şi, mai ales, să nu fie cicălit de un superior: Patronul.
În concluzie, excesul de muncă dăunează grav sănătăţii, deci fiţi mai selectivi şi cântăriţi bine avantajele şi dezavantajele la un nou loc de muncă.