(P) Cum ne hrănim corect în perioada alăptării?

Dr. Luiza Pirvu – Medic Nutritionist si Expert NUTRICIA

Deşi trăim în era informaţiei rapide, există încă multe întrebări pe care mamele şi le pun când este vorba (mai ales) de sănătatea şi dezvoltarea optimă a bebeluşului.

Ce să mănânc pentru a avea un lapte bun sau suficient cantitativ? Oare nivelul de hidratare este suficient? Pot slăbi fără să influenţez lactaţia? Ce substanţe sau alimente ar trebui să evit cât alăptez? Am voie să fac mişcare? Oare peştele chiar are mercur? Şi întrebările se tot adună, în timp ce, de multe ori, răspunsurile pot fi neclare sau chiar pot induce în eroare.

Recomandări

(P) Locul ideal pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor: Stejarii Club Rezidențial și Stejarii Collection

Situația alarmantă a cazurilor de pneumonie la copii, în România. Măsurile de precauție recomandate de medici

Întrebarea cea mai frecventă în materie de nutriţia mamei este legată de o alimentaţie “ideală” pentru lactaţie: ce, cum, cât, de câte ori e bine să mănânc. Din păcate, formula “ideală” nu există. Mamele care alăptează trebuie:

• Să aibă un aport caloric corespunzător (în primele 6 luni după naştere, necesarul creşte cu aproximativ 330 de kcal/zi, echivalentul a 3 mere mai mari şi un pahar de iaurt, în timp ce între lunile 6-12, creşterea este de aproximativ 400 kcal/zi).
  Diferenţa aparent inexplicabilă a creşterii necesarului caloric din această a doua perioadă apare din utilizarea rezervelor materne de ţesut adipos (acumulate în sarcină) în primele 6 luni, rezerve care asigurau 100-170 de kcal/zi.

  După primele 6 luni, majoritatea copiilor consumă şi alte alimente, aşa că frecvenţa alăptatului scade, cantitatea de lapte matern scăzând şi ea, împreună cu necesarul de calorii suplimentare.
   

• Să respecte cele 3 mese principale şi 1-2 gustări mai uşoare, între mese (şi eventual o gustare mai redusă caloric seara sau noaptea, când, după alăptat, majoritatea mămicilor “simt nevoia de dulce”). Gustările pot fi variate: fructe, compot, câteva felii de brânzeturi, câţiva biscuiţi integrali, un pahar cu iaurt, un ou fiert şi o felie de pâine…cu alte cuvinte,alimente uşor de procurat şi de “pregătit”. 

  Este cel mai bine ca numărul de calorii necesare zilnic să fie repartizat între aceste mese, decât ca mama să aibă 1-2 mese mai consistente, luate rapid, atunci când timpul îi permite.
   

• Să mănânce echilibrat. Contrar multor păreri, mama poate consuma şi legume şi fructe crude, monitorizând însă scaunele şi starea generală a bebeluşului.

  Există, într-adevăr, alimente care pot schimba gustul laptelui sau care pot favoriza apariţia colicilor la bebeluşi: varza, fasolea boabe, broccoli, ceapa, conopida, varza de Bruxelles, usturoiul. Este bine să le evitaţi sau să le consumaţi în cantităţi cât mai mici şi eventual să vă notaţi dacă apar sau nu modificări de dispoziţie ale bebeluşului.

  În rest, cele 4 grupe alimentare principale sunt şi ele prezente în recomandările zilnice: lactatele, cerealele şi făinoasele, carnea şi produsele din carne, legumele şi fructele. Dulciurile pot fi consumate, dar în cantităţi reduse, fiind de preferat carbohidraţii complecşi, mai ales de către mamele care vor să slăbească. Este de preferat ca dulciurile concentrate să fie înlocuite cu sucuri de fructe proaspete sau compoturi, care au o valoare energetică mai redusă, un aport bun de fibre şi hidratează.

Cele 4 reguli ale unui stil de viaţă sănătos sunt valabile şi aici:

1. varietatea (să consumăm cât mai multe tipuri de alimente)
2. proporţionalitatea (să consumăm mai mult din grupa de legume, fructe, cereale integrale şi mai puţin din grăsimi saturate, sau deloc alimente înalt procesate)
3. moderaţia
4. activitatea fizică regulată.

Suplimentele cu vitamine sau minerale nu sunt în general necesare, dacă mama care alăptează este sănătoasă şi are o alimentaţie variată şi echilibrată. Mamele vegetariene pot avea nevoie de suplimentarea vitaminei B 12, aşa cum cele care nu consumă lactate au nevoie de vitamina D.