Cum ne protejăm sistemul imunitar!

Cuvântul “imunitate” se vehiculează în mai toate sezoanele, însă rămân încă multe semne de întrebare în ceea ce priveşte modul cum aceasta funcţionează.

Am stat de vorbă cu dr. Cristina Bălănescu, medic primar medicină de familie şi specialist în apifitoterapie, care ne-a lămurit asupra unor aspecte privind tratamentele de creştere a capacităţii de apărare a organismului.

CSÎD: Ce înseamnă sistemul imunitar şi cum ne protejează acesta organismul?

Recomandări

Reducerea riscului de demență: Cum consumul zilnic al acestei gustări și respectarea a două reguli esențiale…

Cu câți ani ne putem prelungi viața dacă mergem pe jos o oră pe zi. Studiile…

Dr. Cristina Bălănescu: Imunitatea este formată dintr-un sistem de celule care au rolul de a lupta împotriva microbilor care pătrund în organismul nostru. Microbii sunt foarte variaţi, aşa că şi aceste celule luptă împotriva organismului. Şi tot aici există şi acea parte de anticorpi care luptă împotriva organismului nostru şi care dă aşa-numitele boli autoimune, adică creează anticorpi care luptă împotriva unor organe din corpul nostru.

CSÎD: Ce afectează cel mai mult capacitatea noastră de apărare?

Dr. C.B.: Cel mai mult o afectează tratamentele făcute haotic, în principal cu antibiotice, cu antifungice. Aceste medicamente sunt cele care ele luptă împotriva unui microb. Dacă se iau haotic, fără să existe microbul cu adevărat în organism, atunci aceste antibiotice, neavând obiectul muncii, vor ataca organismul şi atacă aceşti anticorpi care ar putea ulterior să lupte împotriva microbilor.

De aceea, antibioticele şi antifungicele e bine să fie date numai în situaţiile în care chiar avem nevoie. În al doilea rând, este tratamentul haotic cu imunostimulatoare: stimularea imunităţii nu se face haotic, când considerăm noi, când vrem noi, tot timpul anului.

Există în sistemul imunitar o creştere şi o descreştere în mod fiziologic, normal. Primăvara, începe creşterea imunităţii, vara este la intensitatea cea mai mare, cea mai crescută. Toamna, începe treptat să scadă, cam 3-4 luni se întinde scăderea imunităţii, până prin decembrie-ianuarie, când este la pragul cel mai de jos.

Concluzia este că dacă luăm tratament imunostimulator în perioada de vară, riscăm să creştem anticorpii pentru partea aceea nespecifică şi riscăm să declanşăm boli autoimune pentru că nu ştim reacţia organismului, nu avem cum să controlăm şi să verificăm pe care sistem se va duce din tot ceea ce faci acolo la sistemul nespecific.

Pe urmă, o altă greşeală este apelarea la persoane care nu cunosc, vecinul, vecina care au încercat şi le-a mers bine. Fiecare este o entitate de sine stătătoare şi unora le merg tratamentele şi altora nu.

CSÎD: Care sunt lucrurile pe care le putem face zilnic pentru a menţine sistemul imunitar în parametri fiziologici normali?

Dr. C.B.: Dieta este cea mai potrivită pentru menţinerea unei imunităţi în ritmul fiziologic de creştere şi de scădere şi în parametri fiziologici normali de reacţie ai organismului, respectiv pentru vară o imunitate foarte crescută şi pentru iarnă, o imunitate scăzută, dar la un prag care să ne ajute să facem forme de viroze mai uşoare.

Niciodată nu trebuie să se aştepte cineva că dacă va lua un tratament pentru creşterea imunităţii nu va face deloc nici un fel de viroză, nici un fel de afecţiune respiratorie de perioada de iarnă. În principiu, nu protejează în totalitate, ci fac ca imunitatea să fie suficient de bună ca formele pe care le facem să fie mai uşor de suportat, anticorpii să se creeze mai rapid, să distrugă microorganismele, virusuri, bacili.

Alimentaţia trebuie să fie naturală, cât mai apropiată de cea naturală. Natural înseamnă să mâncăm toate principiile, organismul nostru a fost creat ca să le consumăm pe toate, el creşte şi se dezvoltă şi este rezistent datorită tuturor principiilor şi nu numai unora dintre ele.

CSÎD: Multă lume renunţă la proteine, dar acestea sunt implicate în formarea sistemului imunitar. Fac o greşeală majoră?

Dr. C.B.: Proteinele, lipidele sunt la fel implicate în crearea anticorpilor, glucidele în egală măsură. Trebuie să mâncăm cu măsură, să nu facem excese din nici unul dintre principiile alimentare, să încercăm să fie cât mai naturale, cât mai apropiate de natural, fără îngrăşăminte, fără pesticide.

Şi dacă se poate şi lactatele trebuie să fie cât mai naturale. Să mâncăm corect înseamnă carne de bună calitate, să nu fie foarte grasă. Nu am nimic nici cu carnea de porc dacă nu este foarte grasă, dacă este bine preparată, dacă nu este prăjită în grăsime, în untură. Trebuie să mâncăm fructe, nu dulciuri cu mult zahăr şi arome, ca acestea ne fac rău: zahărul în exces, aromele în exces.

CSÎD: Care sunt terapiile alternative care susţin sistemului imunitar şi care ar fi cea mai eficientă?

Dr. C.B.: 2, 3 ore de sport pe săptămână sunt arhisuficiente. Sportul poate fi foarte divers, cel mai bun este în aer liber. O plimbare într-un ritm alert este suficientă pentru toată lumea. Unora le merge foarte bine masajul, masajul cu uleiuri aromate, acestea vin şi ele cu efect în plus de stimulare a imunităţii. Nu neapărat cresc imunitatea în mod special masajele, ci mai degrabă uleiurile.

Reflexoterapia şi presopunctura sunt două terapii care ajută la creşterea imunităţii sau la menţinerea ei în limite bune. Se încep de la debutul toamnei sau chiar sfârşitul verii şi se continuă într-un anumit ritm pe perioada de toamnă-iarnă.

Acupunctura, o altă terapie complementară, este aş putea spune în top. Este cea mai bună pentru creşterea imunităţii pentru că există puncte specifice pentru creşterea imunităţii în care se pun acele pentru acupunctură şi se stimulează foarte bine şi o menţine perioade foarte lungi de timp.

CSÎD: Există semne ale scăderii imunităţii?

Dr. C.B.: Sunt foarte puţine semne care ne avertizează din timp că e vorba despre o scădere a imunităţii. De obicei, e apariţia infecţiilor cu mai mare uşurinţă. În scăderea imunitară neavând semne foarte clare, bâjbâim aş putea spune până când realizăm că e vorba despre o imunitate scăzută.

Semnele cele mai frecvente sunt infecţiile. De exemplu, la o persoană care face frecvent infecţii urinare, cu recăderi, e clar că pe lângă faptul că e infestată cu un microb periculos, şi imunitatea e deficitară. Dar în rest, pot apărea mai frecvent o oboseală, senzaţia de astenie, fizică şi psihică, uşoară lentoare în activităţi, parcă nu-şi mai poate planurile aşa de uşor la punct. Tocmai din această cauză sunt înşelătoare creşterea şi scăderea imunităţii, nimeni nu simte când e crescută sau scăzută.

CSÎD: Cum trebuie făcută administrarea de suplimente şi plante consacrate astfel încât să fie eficientă?

Dr. C.B.: Aproape toate pot fi luate a la longue fără consecinţe pentru că nu vorbim de tratamente care să afecteze organismul. E vorba e tratamente naturale care pot fi luate pe perioade lungi, dar schema trebuie foarte bine urmărită. Dintre imunostimulatoarele din plante care pot fi luate de toată lumea fără restricţii majore, cele mai uzuale sunt cu echinacea, există piperul negru, există şi alte produse din castravete.

Acestea pot fi luate o perioadă mai lungă de timp, dar bine ar fi să fie supravegheate de cineva, bine ar fi să fie recomandate de un medic care lucrează cu ele. De obicei, pentru o imunitate bună se dă doza minimă dintr-un produs pe o perioadă mai lungă de timp. Pentru o imunitate bună, tratamentul se începe la sfârşitul verii, începutul toamnei şi se merge până la 1 mai, cu doza minimă dintr-un anumit produs, constant, pentru că produsul respectiv se acumulează şi el este cel care va stimula în permanenţă.