Numeroase femei lasă deciziile privind testarea prenatală în seama moaşei sau medicului lor. Dar medicii sunt experţi în medicină, nu sunt experţi în ceea ce este mai bine pentru tine. Acest lucru este valabil mai ales dacă se descoperă o anomalie.
Mare parte din practica medicală presupune ca pacienţii să fie sfătuiţi în legătură cu tipul de tratament care li se potriveşte. De exemplu, dacă un pacient se prezintă la medic pentru o durere abdominală, acesta ar putea diagnostica o apendicită.
Pacientul se aşteaptă ca medicul să recomande ce investigaţii şi ce tratament ar trebui făcute – în acest caz o operaţie de apendicectomie. Apendicita este o afecţiune medicală şi, datorită studiilor lui, medicul poate să recomande cel mai bun tratament. Totuşi, diagnosticul prenatal este complet diferit!
Doar în cazul unui număr foarte mic de fetuşi cu anomalii există posibilitatea unui tratament antenatal; detectarea unei anomalii nu va duce de obicei la schimbarea managementului sarcinii sau naşterii.
Vrei să faci teste prenatale, dacă singura opţiune disponibilă în cazul descoperirii unei probleme este avortul? Gravida este singura care poate lua această decizie dificilă. Pentru aceasta, trebuie să aibă la dispoziţie cât mai multe informaţii posibile despre riscuri, efectele pe care le va avea anomalia asupra vieţii viitorului copil şi opiniile partenerului ei şi a celor apropiaţi.
Avem cu toţii propriile noastre convingeri în legătură cu anomaliile care sunt destul de severe pentru a justifica un avort, dacă îl considerăm vreodată justificat. Aceste convingeri depind de numeroşi factori, cum ar fi educaţia, părerea despre deficienţe şi atitudinea faţă de avort.
Studiile au arătat că printre medici există păreri la fel de variate în legătură cu acest subiect la fel ca în rândul populaţiei generale. Unii medici consideră că avortul este în totalitate decizia gravidei, în timp ce alţii consideră că nu ar trebui să fie disponibil gravidelor ai căror fetuşi au fost diagnosticaţi cu o anomalie „minoră”, cum ar fi despicăturile labio-palatine (sindrom cunoscut şi sub numele de „buză de iepure”).
De altfel, unii medici sunt împotriva realizării unui avort chiar dacă există o anomalie severă. Este puţin probabil ca medicul sau moaşa ta să aibă exact aceeaşi opinie ca şi tine în legătură cu aceste probleme complexe.
Există oameni care consideră că a alege să faci avort atunci când se descoperă o anomalie denotă o atitudine negativă faţă de persoanele cu deficienţe. Alţii, consideră că există o mare diferenţă între atitudinea faţă de un fetus şi atitudinea faţă de alţi oameni. De exemplu, multe persoane cu dizabilităţi aleg să facă teste prenatale pentru o afecţiune pe care o au ei înşişi şi cuplurile aleg adesea să facă teste pentru o afecţiune cu care s-a născut un alt copil de-al lor.
Aşadar, nu trebuie să eziţi să faci testele prenatale, dar nici să te laşi „blocată” de întrebarea „Dar dacă…?”. Consultă-te cu partenerul şi cu medicul tău şi ia decizia pe care o consideri tu a fi cea mai potrivită!