S-a descoperit leacul pentru Alzheimer?

Citalopramul, un antidepresiv prescris în mod obişnuit, inhibă producerea proteinelor beta-amiloide, care pot forma plăci în anumite regiuni ale creierului şi joacă un rol important în declanşarea bolii Alzheimer, se arată într-un studiu al cercetătorilor americani, publicat miercuri.

Studiul, efectuat pe cobai şi oameni, a fost publicat în revista americană Science Translational Medicine, citat de Mediafax şi confirmă rezultatele experimentelor preliminare efectuate pe şoareci.

Un prim experiment efectuat pe 23 de persoane sănătoase, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani, a demonstrat că o singură doză din acest antidepresiv a redus cu 37% producerea de beta-amiloide din creier, după 24 de ore.

Recomandări

Tensiunea arterială – ţine-o sub control urmând aceste sfaturi!

Aceste proteine sunt produse de o activitate cerebrală normală, dar, în cazul persoanelor mai în vârstă afectate de Alzheimer, producţia de beta-amiloide creşte, acestea aglutinându-se pentru a forma plăci, cunoscute şi sub denumirea de „plăci senile”.

În al doilea experiment, cercetătorii au administrat acest antidepresiv şoarecilor mai în vârstă care aveau plăci formate din beta-amiloide în creier. După 28 de zile, antidepresivul a redus creşterea în dimensiuni a plăcilor deja existente şi a încetinit procesul de formare a unor noi plăci cu 78%.

Rezultatele acestei cercetări sunt încurajatoare, însă oamenii de ştiinţă consideră că este încă prematur să se administreze antidepresive persoanelor în vârstă doar pentru a încetini evoluţia maladiei Alzheimer.

„Antidepresivele par să diminueze semnificativ producerea de beta-amiloide, iar acest lucru este foarte interesant. Dar, deşi antidepresivele sunt în general bine tolerate, acestea comportă anumite riscuri şi produc efecte secundare”, a precizat John Cirrito, profesor asistent de neurologie la Facultatea de medicină a Universităţii Washington din St. Louis.

„Până nu vom dispune de dovezi mai sigure în sprijinul acţiunii sale de a încetini sau opri boala Alzheimer, riscurile nu merită efortul”, a afirmat cercetătorul, considerând că „rămân multe de făcut în acest sens”.

Majoritatea antidepresivelor contribuie la îmbunătăţirea circulaţiei serotoninei în creier, aceasta fiind un neurotransmiţător ce reglează numeroase funcţii fiziologice, printre care stările de dispoziţie.

Cercetări anterioare au arătat că serotonina încetineşte producerea de beta-amiloide, fapt care i-a determinat pe cercetători să testeze antidepresivele.

În prezent, cercetătorii încearcă să descopere mecanismul molecular cu ajutorul căruia serotonina influenţează producerea de beta-amiloide, în cazul şoarecilor de laborator.