Am hepatită. Pot să fac copii?
Da, este răspunsul.
Chiar dacă aveţi hepatită B sau C, se poate să aduceţi pe lume un copil perfect sănătos. Vedem care sunt argumentele optimiste ale medicilor.
De asemenea, e important să ştiţi că testarea se face prin intermediul medicului de familie.
Cu 6 luni înainte de vă gândi la o sarcină, faceţi analize complexe care includ şi markerii pentru hepatitele B şi C. Trebuie să ştiţi dacă sunteţi sau nu infectată, pentru că, prin tratament corect, puteţi să aduceţi pe lume un copil sănătos.
Dacă din păcate, aţi descoperit o infecţie cu virus B, aveţi nevoie de tratament de lungă durată. Nu este o hepatită vindecabilă. ‘’În cazul hepatitei B, monitorizăm sarcina, iar la naştere copilului i se face vaccinarea obligatorie şi imunoglobulina specific umană şi şansele sunt de 95% să nu se întâmple nimic rău, deci copilul să nu fie infectat de la mamă. Oricum, există 5 % riscuri să se întâmple orice altceva la naştere”, spune medicul specialist în boli infecţioase Anca Streinu-Cercel.
Dacă descoperiţi o infecţie cu virus C, aflaţi că acesta nu se integrează în organismul uman, deci e posibilă vindecarea. ‘’Noi le recomandăm tuturor femeilor tinere să îşi facă markerii hepatitici – hepatita B, hepatita C – înainte să conceapă copilul. Pentru heptita C, dacă tratăm infecţia într-un an de zile, ulterior pot să aibă un copil perfect sănătos’’, continuă dr. Anca Streinu – Cercel.
„Am avut paciente care au născut şi, evident şi cupluri după terapia antivirală, paciente care au născut copii sănătoşi şi după după transplant hepatic”, adaugă conf. dr. Liana Gheorghe, şef secţie gastroenterologie de la Spitalul Fundeni. Dar terapiile, indiferent cât de noi şi de performante ar fi, au capacităţi teratogene, adică dau malformaţii unui eventual făt apărut prea devreme.
‘‘De aceea, se impune un interval de 6 luni de la finalizarea tratamentului pentru a elimina acest risc şi toţi pacienţii semnează un consimţământ că vor păstra acest interval de 6 luni după tratament pentru a elimina riscul de a naşte copii malformaţi’’, continuă conf. dr. Liana Gheorghe, medic primar gastroenterolog. Haideţi să începem însă cu începutul astfel încât să aveţi o privire de ansamblu asupra acestor două tipuri de hepatite care se cronicizează.
Hepatita C se cronicizează în 80% dintre cazuri. La 20% dintre pacienţi, apare vindecarea spontană. Este reală. Însă în cazul în care se cronicizează, în lipsa diagnosticării şi a tratamentului, hepatita cu virus C determină afectarea severă a ficatului, determină ciroză şi, ulterior, poate să contribuie la apariţia cancerului de ficat.
„Dacă însă o tratăm la un pacient care nu are o boală avansată, şansele să o vindecăm cu noile terapii sunt de până la 80%’’, confirmă dr. Anca Streinu-Cercel, medic specialist boli infecţioase. Virusul C nu este un virus care se integrează în organism, în genomul uman, deci poate fi eliminat, ceea ce înseamnă tratament eficient, cu şanse de vindecare definitive.
Pacienţii care se declară vindecaţi, respectiv cu viremie nedetectabilă în sânge, vor avea însă toată viaţa anticorpi prezenţi, ceea ce este o marcă că au fost infectaţi cândva. Virusul a fost descoperit prima oară în 1989, aşadar de foarte puţină vreme. Iar în privinţa tratamentului s-au făcut progrese spectaculoase. În prezent, hepatita C se tratează în decursul unui an de zile.
Cu noile tratamente – direct activity antivirus molecules – tratamentul durează 6 luni, iar cu moleculele care vor apărea la anul pe piaţă, se preconizează ca tratamentul să dureze doar 12 săptămâni. Pentru virusul hepatitic C nu există vaccin, dar femeile care au fost diagnosticate şi tratate de hepatita C pot să aibă o sarcină, după tratament, fără niciun fel de risc materno-fetal.
Primul răspuns este prin contacte sexuale neprotejate. Dar statistic, în România, se constată infectări masive în rândul utilizatorilor de droguri injectabile. “Mai nou, utilizatorii de droguri de la noi nu mai fosesc drogurile clasice, ci etno-botanicele. Acestea se injectează şi de 10 ori pe zi intravenos, ceea ce creşte enorm riscul de infectare cu virus C, virus B şi HIV’’, spune dr. Anca Streinu- Cercel. Din fericire însă dignosticată şi tratată, această hepatită se vindecă fără repercusiuni în timp asupra stării de sănătate a pacientului.
La ora actuală, protecţia împotriva hepatitei B este vaccinarea. Toţi copiii născuţi după 1989 au fost vacinaţi împotriva virusului B, imediat după naştere, prin program naţional. Se face rapel la 2 luni de viaţă, la 6 luni şi e recomandat să se mai facă câte un rapel din când în când ca să se păstreze astfel o valoare de anticorpi cu rol protector.
Virusul B este capabil să intre în genomul hepatocelular, adică în creierul celulei hepatice. Şi odată intrat, va rămâne acolo toată viaţa persoanei infectate. Împotriva virusului B există un aşa numit tratament funcţional.
„Ţinem sub supresie viremia şi, atâta timp cât tratăm, lucrurile pot fi ţinute sub control. Dacă întrerupem tratamentul, nu se menţine sub supresie viremia. Virusul se replică şi determină afectare hepatică, inclusiv cancer hepatic’’, spune dr. Anca Streinu-Cercel. „Pe termen lung, se constată o evoluţie de 20-30-40 de ani, timp în care vor apărea complicaţii legate de ciroză şi cancer hepatic. Dar cu tratament, persoanele cu hepatită B pot avea o viaţă relativ normală’’ adaugă specialistul.
Prevenţia împotriva acestui virus înseamnă vaccinarea. Ţineţi cont că vorbim despre un virus puternic care se poate lua uşor de la manichiură, pedichiură, din cabintele dentare, prin tatuaje. Virusul B trăieşte într-o picătură invizibilă de sânge, în afara organismului aşadar, până la 7 zile.
Aceasta în timp ce virusul hepatitic C sau HIV mor foarte repede, la temperaturi de sub 80 de grade Celsius. În cadrul sterilizării, ţineţi de asemenea cont că virusul hepatitic B moare abia după temperatura de 135 de grade Celsius.
Această temperatură nu se obţine prin fierberea ustensilelor de manichiură spre exemplu, nici atunci când cosmeticiana încălzeşte ceara pentru epilare sau când sterilizează instrumente pentru pensat cu ajutorul alcoolului sanitar.
Aşadar vorbim despre un virus care nu moare uşor, care intră în creierul celulei hepatice, iar odată de declanşează boala, aceasta nu se vindecă. Adulţii care s-au născut înainte de 1989 şi care nu s-au vaccinat din proprie iniţiativă sunt expuşi riscurilor. Iar recomandarea logică ar fi să se vaccineze deoarece costurile nu sunt mari, iar beneficiile enorme. Hepatita B se ia prin contacte sexuale neprotejate, prin orice fel de instrument nesteril care intră în contact cu sângele.
Ideal ar fi să vă testaţi anual anticorpii pentru virusurile hepatitice B şi C şi să vă faceţi aceste determinări obligatoriu cu 6 luni înainte de vă gândi la o sarcină. Determinările din sânge se fac în cuplu.
Dacă aţi aflat că sunteţi infectaţi, aveţi nevoie de prima evaluare completă care împlică analize de sânge şi ecografie de abdomen, cu ajutorul căreia va fi vizualizat ficatul. După aceste evaluări, medicul specialist diagnostichează şi stadializează boala. Medicul decide dacă aveţi sau nu nevoie de tratament. Apoi vă revedeţi cu specialistul care vă ia în evidenţă peste 3, peste 6 luni, la evaluări amănunţite.
“În cazul virusului hepatitic B, există şi o situaţie care se numeşte status de imunotoleranţă în care virusul lasă organismul în pace şi atunci, noi, medicii, doar monitorizăm situaţia şi nu tratăm boala’’, afirmă dr. Anca Streinu-Cercel.
La ora actuală, există un proiect numit ‘’Coaliţia împotriva hepatitei’’ în cadrul căruia specialiştii vor să testeze în masă populaţia României. În felul acesta, vor obţine date exacte ale celor infectaţi cu unul dintre cele două virusuri hepatitice. Aceştia trebuie ulterior stadializaţi şi trataţi. Anul acesta, intenţia medicilor este să stadializeze 30.000 de pacienţi diagnosticaţi, iar datele să fie incluse într-un registru naţional al hepatitelor. În Franţa spre exemplu, unde există acest registru naţional, sunt trataţi toţi pacienţii infectaţi.
1. Înainte cu 6 luni de a vă programa o sarcină, mergeţi la ginecolog pentru o verificare amănunţită. Ginecologul vă va recomanda şi testarea pentru HIV, hepatită B, hepatită C.
2. Aceste testări se fac prin medicul de familie şi nu costă. Costurile sunt asigurate de Casa Naţională de Asigurări
3. Dacă descoperiţi o infecţie cu virus C, o trataţi şi, după un an, puteţi avea o sarcină fără risc.
4. Dacă mama a decoperit o infectare cu virus B, se poate institui tratament din ultimul trimestru de sarcină. Imediat după naştere, copilul primeşte vaccinul obligatoriu pentru orice copil şi imunoglobulina speficic umană şi şansele să nu se producă infectarea de la mamă sunt de 95%.
Am văzut că cele mai mari riscuri în cazul infecţiei cronice cu hepatitele B şi C sunt apariţia cirozei şi a cancerului hepatic. Şi sunt necesare câteva informaţii care pot preveni cele două afectări grave ale ficatului. Abdomenul este supranumit “cutia neagră” a organismului pentru că, statistic, aici se pot apărea cele mai multe probleme.
De aceea, o dată pe an, chiar dacă vă ştiţi în stare perfectă de sănătate, recomandarea unanimă este una singură. ‘’Este obligatoriu să facem o ecografie de tip abdomen general la ambele sexe în cadrul examenelor medicale de rutină’’, spune dr. Adriana Râmbu, medic primar radiolog. În cadrul ecografiei se poate vizualiza bine ficatul. În privinţa acestui organ vital, ţineţi cont de o realitate – ficatul nu doare.
O durere localizată în dreptul ficatului ar avea mai degrabă legătură cu o litiază de veziculă biliară (pietre la ficat). Nici cancerul hepatic nu doare în primele faze. În 99% din cazuri, cancerul hepatic apare pe o ciroză hepatică. În categoria de risc pentru ciroza hepatică se află persoanele infectate cu hepatita B, dar şi cele infectate cu hepatita C. Iar un alt factor de risc în România pentru apariţia ficatului cirotic este consumul de alcool. ‘’Berea este tot alcool, chiar dacă are o cantitate mică de alcool pur.
Dar dacă o bem la jumătate de litru sau la litru sau la doi litri, nu cum bem o ţuică de 50 de ml, până la urmă, cantitatea de alcool dintr-o băutură slabă, poate să fie echivalentă, daca nu mult mai mare, cu cea dintr-o băutură tare’’, avertizează prof. dr Mircea Diculescu, şef secţie gastroenterologie la spitalul Fundeni. Ce înseamnă însă ciroza pe care o produc atât alcoolul dar şi virusurile hepatitice B şi C?
Este o boală gravă, dar nu înseamnă cancer. ‘’Ficatul cirotic este un ficat, cum îi zicem noi nodular, are o grămadă de noduli. Şi în privinţa acestor noduli, numai un ecografist cu experienţă poate să ne spună care e suspect’’, continuă prof. dr Mircea Diculescu, şef secţie gastroenterologie de la spitalul Fundeni. Iată de ce, în cazul în care a apărut deja ciroza, supravegherea ecografică la 6 luni, dar şi controlul riguros al medicului gastro-enterolog sunt obligatorii în cazul apariţiei unor noduli, chiar daca nu sunt canceroşi.
În cazul dezvoltării unui cancer pe aceşti noduli, pe lângă operaţia clasică, mai sunt şi alte soluţii. ‘’Se poate injecta o substanţă sclerozantă în acea tumoră, dacă e sub 3 cm. Există de asemenea posibilitatea unei chemo-embolizări, adică să injectăm o substanţă care să cicatrizeze nodulul hepatic’’, spune prof. dr Mircea Diculescu, şef secţie gastroenterologie de la spitalul Fundeni. Însă este vital ca nodulii suspecţi să fie descoperiţi cât mai devreme. Detectarea e posibilă dacă nu rataţi investigatiile ecografice regulate, la indicaţia specialistului care vă supraveghează.
Autor: Ioana Georgescu