Sezonul estival vine la pachet nu numai cu vacanţă şi distracţie, ci şi cu diverse afecţiuni cutanate care ne pot da peste cap voia bună. Dr. Andreea Merticariu, specialist dermatovenerolog la Spitalul de Urgenţă Prof. Dr. Dimitrie Gerota din Bucureşti, ne spune care sunt cele mai frecvente boli de piele care se pot agrava pe timpul verii.
Lupusul eritematos este cea mai frecventă afecţiune fotosensibilă. Soarele poate induce dezvoltarea unor noi leziuni tipice de lupus pe zonele pe care le „atinge” (plăci roşii, uneori mai aspre, cu arii de atrofie). De asemenea, expunerea la soare poate accentua problemele renale care sunt parte a tabloului clinic al unora dintre pacienţi. Pe faţă atrage atenţia o placă roşie de forma unui fluture dispus pe nas şi pe obraji, dar şi fruntea sau chiar pleoapele pot fi afectate; pe corp sau pe scalp, leziunile sunt roşii cu scuamă şi atrofie centrală, izolate sau confluate. Erupţia se poate solda cu cicatrici dacă nu este tratată prompt.
Soarele este factor declanşator al recăderilor infecţiilor herpetice ale buzelor sau este factor de agravare al altor exanteme, erupţii cutanate, de cauză virală, cum este cazul lichenului plan cât şi al psoriazisului (noi leziuni, papule mici plate violacee, lucioase în cazul lichenului şi plăci rotund-ovalare, roşii, cu coajă groasă sidefie, în cazul psoriazisului – se dezvoltă pe ariile de expunere intensă/arsură solară).
Tot după o expunere agresivă, prelungită se pot „înmulţi” comedoanele, papulele şi pustulele celor care au acnee, de obicei la nivelul feţei sau trunchiului posterior, fapt explicat prin accentuarea tendinţei de obstrucţie a canalului de evacuare a glandelor de grăsime din cauza îngroşării reactive a pielii, ca măsură de apărare în faţa „atacului” ultravioletelor.
Acelaşi fenomen stă la baza agravării altor afecţiuni cutanate în care hipercheratoza și îngroşarea foliculară au rol etiopatogenic (hipercheratoza foliculară, boala Darier etc.).
Dermatita atopică și dermatita seboreică pot fi ocazional agravate de soare. Suspectăm un episod fotoindus atunci când consecutiv băii de soare apar plăci roşii, pruriginoase, uneori cu vezicule, cojiţe la persoane cu teren atopic, pe locuri afectate în mod obişnuit de eczema atopică sau pe zone seboreice (între sprâncene, pe lângă nas sau la marginea părului).
Soarele poate agrava rozaceea, prin vasodilataţie, cu amplificarea eritemului de la nivelul pomeţilor şi senzaţie de furnicătură/mâncărime sau chiar cu apariţie a unor leziuni inflamatorii de tip papule şi pustule.
Tot expunerea la soare poate induce dezvoltarea unui nou val de leziuni de tip bulă la pacienţi cu boli buloase autoimune- pemfigus, pemfigoid- precum şi la pacienţii cu porfirie.
Pelagra este agravată de soare, aceasta declanşând apariţia în zonele expuse a unor leziuni de tip arsură solară (plăci roşii, ușor edematoase care în timp pot căpăta coji sau vezicule. Expunerea cronică duce la arii de piele îngroşată, brună, cu sau fără cruste. Leziunile în formă de ţintă, cu o succesiune de cercuri ale eritemului polimorf se pot extinde sub acţiunea razelor solare.
Dermatomiozita, limfoame cutanate cu celule T, porokeratoza superficială actinică diseminată, pitiriazis rubra pilaris, boala Grover sunt boli mai puţin frecvente în care este indicată limitarea băilor de soare.
În plus faţă de cei ce prezintă boli de etiologii variate, agravate de soare, trebuie să se ferească de soare: cei cu erupţie polimorfă la lumină, cu urticarie solară sau prurigo actinic.
Erupţia polimorfă la lumină este o tulburare fotoindusă care se manifestă prin erupţie formată din papule şi vezicule, pruriginoase, dispuse simetric pe zonele „văzute” de soare, la ore sau zile după expunere la lumina solară sau la solar. Apare primăvara sau la începutul verii, până toamna pielea adaptându-se de cele mai multe ori agresiunii solare. Leziunile reapar anul următor. Fotoprotecţia, corticoterapia locală sau sistemică în cazuri severe, fototerapia imunosupresoare în doze scăzute, efectuată profilactic, administrarea de antioxidanţi sunt unele dintre opţiunile terapeutice frecvent utilizate.
Prurigo actinic se manifestă cu erupţie de tip papulonodular, persistentă, pruriginoasă în principal pe zonele expuse. Are o evoluţie ondulantă, cu periode de remisie în sezonul rece şi de recădere vara. Debutul are loc în copilărie, dar în general există tendinţa către ameliorare gradată până la vârsta de adult tânăr. Abordarea terapeutică este asemănătoare celei din erupţia polimorfă la lumină.
Urticaria solară este o tulburare indusă de lumină în care, alături de leziuni ale pielii, de tip placă roşie, edematoasă, pruriginoasă caracteristice formelor mai uşoare, se pot descrie simptome constituţionale, cum ar fi migrena, greaţa, bronhospasm, sincopa specifice formelor severe. Erupţia cutanată are debut la 10-20 de minute după expunere şi durează câteva ore. Evitarea expunerii, fotoprotecţia şi administrarea de antihistaminice sunt părţi importante ale managementului terapeutic.
Separat, putem aminti evoluţia nefavorabilă, cu extensie accentuată în suprafaţă/ volum sub expunere continuă la soare a leziunilor de tip cancer de piele – melanom sau carcinoame bazocelulare sau spinocelulare.
Dermatozele fotoagravate sunt acele boli de piele care se agravează sau care recidivează/ devin clinic aparente după expunere la soare, deşi ele nu sunt determinate direct de lumina soarelui.
În cazul recurenţelor sau exacerbărilor, leziunile se dezvoltă pe „locurile” bolilor de bază, uneori însă observându-se extensie şi către alte zone, unele dintre acestea fiind acoperite în momentul expunerii.
Mai rar, fotoagravare poate să apară în unele afecţiuni care în mod obişnuit sunt ameliorate de expunere la soare, cum este cazul psoriazisului, dermatitelor, acneei.
Investigaţii speciale care se efectuează când avem suspiciunea unei dermatoze fotoagravate sunt:
Fototestarea are cel mai frecvent rezultate în limite normale, cu excepţia lupusului eritematos. În cazul exacerbărilor de tip eczemă, testarea patch sau fotopatch ar putea identifica un factor care „ajută” recidiva, consecutiv asocierii sale cu o baie de soare.
În majoritatea cazurilor de dermatoze fotoexacerbate, lezarea cutanată devine evidentă după aproximativ 20 de minute sau la câteva ore de expunere.
Episodul se ameliorează în câteva zile după evitarea cât mai strict posibil a luminii solare şi cu instituirea tratamentului caracteristic bolii iniţiale.
Fotoprotecţia, atât cea asigurată de haine, pălării, umbrele, cât şi de cremele fotoprotectoare, este esenţială.
Uneori, dacă fotosensibilitatea persistă, putem recurge la fototerapie UVB sau PUVA (abordare contraindicată în lupus sau dermatomiozită).