Un mic procent din persoanele alergice la alimente prezintă o reacţie severă, numită anafilaxie. Anafilaxia apare rar, dar poate fi fatală, întrucât diferite părţi ale corpului suferă de reacţii alergice simultane, determinând urticarie, edem laringian şi dificultăţi în respiraţie.
Simptomele apar, de obicei, rapid, uneori în decurs de câteva minute de la expunerea la alergen. Deoarece pot pune viaţa în pericol, atunci când are loc o reacţie anafilactică, este absolut necesară asistenţa medicală. Tratamentele de urgenţă standard includ adesea o injecţie cu apinefrină (adrenalină), pentru deblocarea căilor aeriene şi a vaselor de sânge.
Alergenii alimentari sunt acele componente alimentare care determină reacţiile alergice. Toate alimentele pot provoca reacţii, dar unele pot cauza probleme mai grave decât altele. Cei mai obişnuiţi alergeni alimentari – responsabili de până la 90% din toate reacţiile alergice – sunt proteinele din laptele de vacă, ouă, arahide, grâu, soia, peşte, crustacee şi diverse tipuri de nuci.
Alimentele proteice tind să fie mult mai alergenice decât alte alimente, deoarece proteinele pot fi mult mai dificil de digerat comparativ cu grăsimile şi carbohidraţii. Dacă digestia proteinelor nu este completă, moleculele nedigerate sunt absorbite în fluxul sanguin. În acel moment, sistemul imunitar consideră aceste molecule alimentare neprocesate ca fiind mai degrabă substanţe străine decât nutrienţi şi se declanşează o reacţie alergică.
Toate alimentele provin fie din surse vegetale, fie animale şi sunt grupate pe familii în funcţie de origine. Arahidele, fasolea boabe şi boabele de soia sunt membre ale familiei leguminoase, în timp ce sparanghelul, arpagicul, usturoiul şi ceapa sunt – poate în mod surprinzător – membre ale familiei Liliaceae.
În cadrul anumitor grupe alimentare, mai ales a nucilor şi crustaceelor, alergia la unul dintre membrii familiei poate avea ca rezultat alergia la toate componentele grupei. Aceasta poartă denumirea de reactivitate încrucişată şi agravează simptomatologia în unele cazuri.
O alergie concomitentă este una care produce reacţii în prezenţa unui alt alergen, cum ar fi o substanţă chimică sau o particulă inhalată (polen, praf, sau mucegai). De exemplu, dacă grâul sau un produs care conţine grâu este consumat în perioada de polenizare a ambroziei, este posibil să apară o reacţie alergică. Reacţiile alergice la un aliment concomitent pot apărea până la şase săptămâni după ce sezonul de polenizare a încetat.
SUBSTANŢA | ALIMENTUL ASOCIAT |
IARBĂ |
Leguminoase: fasole, mazăre, soia Cereale: grâu, porumb, secară, ovăz, orz, orez, mei |
ARBORI | |
Cedru, ienupăr | Vită, drojdie (de pâine, de bere), malţ |
Plop | Salată verde |
Ulm | Lapte, mentă |
Stejar | Ouă, mere |
Pecan, nuc american | Porumb, banane |
Prosopis | Zahăr din tresie de zahăr, portocale |
BURUIENI | |
Ambrozie, mică şi vestică | Ou |
Ambrozie, uriaşă | Lapte, mentă |
Salvie | Cartofi, roşii |
Familia Amaranthaceae (talpa gâştei) | Porc, piper negru |
Soc | Grâu |
PRAF | Stridii, scoici comestibile |