Grăsimi „bune” VS grăsimi „rele” – de ce trebuie să le consumi!

Unt, ulei, margarină, carne, peşte, brânză, nuci… Pentru a ne descurca printre toate sursele de grăsime existente, avem obiceiul să le grupăm în două mari categorii: cele „bune” şi cele „rele”. Lucru cam pripit şi destul de inexact, fiindcă, în realitate, corpul nostru are nevoie de toate grăsimile, în proporţii foarte exacte.

Cam tot aşa cum inginerii au conceput maşinile: patru roţi, un volan, o caroserie, un motor. Dar obiceiurile noastre alimentare actuale ne împing să consumăm mult prea mult din anumite grăsimi şi nu destul din altele.

Imaginaţi-vă o maşină dotată cu două motoare, dar numai cu trei roţi…

Recomandări

Ce faci cu dieta de slabire la restaurant? Iata cum iti mentii silueta

6 mituri care te împiedică să slăbeşti!

Din acest dezechilibru provin multe dintre tulburările stării noastre de sănătate.

La ce ne folosesc grăsimile?

În bucătărie, grăsimile diminuează onctuozitatea mâncărurilor şi transmit savoarea. În organism, grăsimile joacă diferite roluri:

Se transformă în „manta” pentru fiecare dintre celulele noastre. Frumoasă şi fluidă îmbrăcăminte în cazul grăsimilor „bune” (omega-3), zdrenţe găurite şi inadaptate dacă cele „rele” (omega-6, trans, saturate) sunt în exces.

Se transformă în substanţe de tip hormonal, care devin „mesaje” destinate pentru ansamblul corpului. Telegramă „dinamizatoare” sau „deprimantă”, „antiinflamatoare” sau din contră, „inflamatoare”, frânând proliferarea celulelor canceroase sau invers, îmbunătăţind actul sexual sau frânând libidoul în funcţie de calitatea grăsimilor, etc.

Nu ne putem imagina funcţionarea corpului uman fără grăsimi implicate în toate procesele, fie că e vorba despre imunitate, despre integritatea pielii, construcţia sau buna funcţionare a creierului şi a ochilor etc.

Concret şi pe termen lung, o lipsă de omega-3 participă activ, agravează sau chiar provoacă:

• Alergie
• Astm
• Cancer
• Eczemă, psoriazis
• Artrită – artroză – poliartrită reumatoidă
• Boli neurologice (Alzheimer, Parkinson)
• Tulburări ale circulaţiei sângelui
• Dureri şi răni legate de sport
• Maladie cardiacă, infarct, atac cerebral
• Disfuncţii ale prostatei
• Hiperactivitate şi alte tulburări de atenţie şi comportament (mai ales în cazul copiilor)
• Lupus
• Tulburări legate de sarcină (atât la mamă, cât şi la bebeluş)
• Proasta funcţionare a ochiului (şi boli oculare)
• Accelerarea osteoporozei
• Depresie
• Boala lui Crohn
• Surplus de greutate
• Diabet

Ce ne spune gena grăsimilor?

Suntem concepuţi pentru a asimila un amestec foarte precis de grăsimi: un sfert ar trebui să fie de tip „saturat”, o jumătate de tip „mononesaturat” (omega-9), iar ultimul sfert de tip polinesaturat (puţin omega-6 şi puţin omega-3). Acest echilibru nu prea este respectat de populaţiile actuale. Toate studiile o dovedesc: aporturile noastre de omega-3 sunt prea reduse.

Pentru a rectifica eroarea de dozaj, decât să recurgem la interzicerea tiranică a anumitor alimente, ceea ce nu numai că ar fi inutil, ci şi periculos, este de preferat să integrăm definitiv această noţiune de echilibru şi totul va fi foarte bine.

„Trans” şi „hidrogenate”, grăsimile cele mai rele dintre toate

Grăsimile „saturate” şi omega-6 trebuie consumate cu moderaţe, după cum am spus deja. Ele sunt necesare sănătăţii noastre, dar nu e nevoie să le facem reclamă, fiindcă ele există pretutindeni, nimeni nu riscă deci să le ducă dorul.

În schimb, anumite grăsimi trebuie proscrise în mod absolut, nu există nici o îndoială. Din contră. Este vorba despre „grăsimile hidrogenate” şi grăsimile „trans”. Aceste invenţii pure, ieşite direct din creierul uman (tot pentru a le facilita încorporarea în produse industriale) sunt cu adevărat dăunătoare sănătăţii.

Veţi reuşi să vă feriţi de ele dacă veţi evita să consumaţi mâncăruri gata preparate (inclusiv cele pe bază de legume), aluaturi tartinabile, anumite deserturi, anumite cereale pentru micul dejun, blaturi de tort industriale, chipsuri etc. Dacă nu, făcând din acest tip de aliment baza alimnzaţiei dumneavoastră, veţi înghiţi uneori cantităţi extrem de mari, chiar fără să vă daţi seama.

De ce omul trebuie să consume acizi graşi (omega-3) ?

Pentru că, spre deosebire de plate, el nu ştie să-i fabrice. Omul trebuie, prin urmare, să mănânce produse vegetale sau animalele care au absorbit aceşti acizi graşi. Aceştia se încorporează apoi în organismul său, mai ales în creier, care este organul cel mai gras din corp (după ţesutul gras, cel împotriva căruia luptăm cu toţii!). Grăsimile alimentare sunt absolut indispensabile vieţii. Uleiul este una dintre sursele noastre majore în acest sens, de aceea este foarte important să-l alegem cu mare grijă.