Dr. Oz îţi explică cum îmbătrâneşte pielea şi ce cosmetice să eviţi!

Cele mai multe dintre noi pot identifica de la o poştă o piele frumoasă şi sănătoasă.

Asta pentru că putem identifica instantaneu toate caracteristicile care o fac să fie astfel: bine hidratată, fermă şi elastică, fără grăsime în exces, fără pori infectaţi şi aşa mai departe.

Dar o piele care pur şi simplu nu îmbătrâneşte? Acesta e doar un mit! Indiferent ce produse utilizezi sau la ce proceduri te supui, nu poţi împiedica timpul să tragă de pielea ta şi să o rupă.

Recomandări

Învaţă să alegi cosmeticele bune şi să le eviţi pe cele toxice

Redu stresul pentru a reduce ridurile!

Ce poţi face totuşi este să încetineşti considerabil acţiunea acestuia şi să dai prioritate tuturor acelor lucruri care fac ca pielea ta să fie sănătoasă.

Îmbătrânirea pielii poate avea loc în lichidul plasmatic intercelular, în dermă sau la suprafaţă. Iată cum:

• În lichidul intercelular. Îmbătrânirea pielii are loc atunci când colagenul e deteriorat şi îşi pierde densitatea, iar elastina îşi pierde din vigoare. Fibroblastele (şi ADN-ul lor), care produc atât colagen, cât şi elastină, sunt sensibile la acţiunea radiaţilor UV, şi când acestea sunt afectate, ADN-ul pe care l-am pomenit mai sus (cel care produce colagen şi elastină) secretă colagen şi elastină în cantitate mai mică sau de proastă calitate.

De asemenea, glicozaminoglicanii sunt molecule polizaharidice mari care se umflă uşor şi umplu pielea atunci când se combină chimic cu apa. Pe măsură ce îmbătrâneşti, aceste molecule pot fi comparate mai degrabă cu nişte bureţi vechi care nu mai absorb apa la fel de eficient.

Din cauza diminuării cantităţii de apă, pielea devine uscată şi plată. Şi toţi aceşti glicozicaminoglicani îmbătrâniţi se pot lega de proteine şi pot da un aspect îngălbenit sau maroniu pielii (acest proces se numeşte glicozilare şi, deşi ni se întâmplă tuturor, este vizibil în special pe pielea diabeticilor).

• La suprafaţă: pielea ta secretă grăsime (termenul medical este „lipide”). Acizii graşi numiţi ceramide ajută la protejarea unui strat exterior al pielii tale numit „stratul cornos”, astfel încât pielea să se hidrateze mai bine şi să fie mai puţin predispusă la iritaţii.

Gândeşte-te la aceşti acizi graşi ca la un strat protector, aşa cum şi peştii au un strat alunecos care îi apără. E un strat protector în plus, interpus între corpul tău şi lumea de afară. Concentraţia de ceramine scade cu vârsta, dar şi atunci când te speli cu emulsificatori de grăsime, cum sunt săpunul şi alcoolul (acest lucru nu înseamnă că trebuie să te speli doar cu apă).

Mai subţire, mai ternă, mai lipsită de viaţă – asta îţi rezervă pielea pe măsură ce înaintezi în vârstă. Dar stă în puterea ta să controlezi cât de curând vor apărea aceste modificări la nivelul pielii.

În jurul vârstei de 40 de ani, pielea devine mai subţire şi mai transparentă, astfel încât încep să se întrezărească vasele capilare. Numărul acestora creşte ca răspuns la ani de zile de inflamaţii cauzate de expunerea prelungită la soare.

Semne de îmbătrânire, cum ar fi riduri, pete şi chiar zone de pigmentare diferită a pielii pot apărea încă de la 20-30 de ani, în special dacă părinţii tăi nu au avut obiceiul de a te da mereu cu cremă cu protecţie solară.

Când ai 40 de ani, pielea produce mai puţin ulei în mod natural, ceea ce îi accentuează uscarea. De asemenea, celulele se regenerează mai greu, ceea ce face ca pielea să arate mai ternă.

La 50 de ani, e posibil ca ridurile şi liniile feţei să se adâncească din cauza dispariţiei stratului de grăsime subcutanată, a hidratării pielii şi a efectelor nocive ale soarelui acumulate de-a rândul anilor.

Ingrediente din cosmetice pe care TREBUIE să le eviţi!

Unul dintre trucurile pe care trebuie să le ştii legate de folosirea produselor pentru piele ar fi să eviţi orice ingredient care ţi-ar putea afecta sau irita pielea. Prin urmare, ar trebuie să-ţi propui să eviţi următoarele ingrediente:

Imidazolidil uree şi diazolidinil uree: Utilizate drept consevanţi pentru a preveni înmulţirea bacteriilor (nu a ciupercilor) sunt, de asemenea, o cauză relativ frecventă a dermatitei de contact.

Parfum: Micile molecule de parfum miros bine, dar sunt responsabile pentru reacţii alergice în cazul a 14% dintre oameni. Cele mai multe dintre produsele de îngrijire a pielii nu au, de fapt, nevoie de un plus de miros, dar altele, cum ar fi săpunul, ar avea pur şi simplu mirosul grăsimii din care au fost făcute în lipsa unui adaos de parfum.

Lauril sulfat de sodiu: Este frecvent întâlnit în compoziţia şampoanelor şi a detergenţilor pentru a crea spumă, dar contactul prelungit poate provoca iritaţie şi uscarea pielii, deoarece detergentul elimină stratul de lipide de pe piele.

Ulei mineral: Folosit ca bază în anumite produse, acesta poate interfera cu transpiraţia.

MEA (monoetalonamina) şi TEA (trolamina): Sunt stabilizatori obişnuiţi ai pH-ului, dar când sunt expuşi la aer formează substanţe potenţial iritante, numite nitrozamine. De asemenea, au tendinţa de a bloca porii şi de a crea puncte negre.

Toluen: Acest solvent chimic, pe care organizaţiile de protecţie a mediului îl cataloghează drept deşeu periculos, se găseşte în oja pentru unghii. Toluenul poate provoca dureri de cap, poate irita ochii şi duce la pierderi de memorie. Acesta nu îţi pune viaţa în pericol, dar, dacă nu te simţi bine, merită să încerci să vezi dacă nu cumva acest ingredient din produsele de frumuseţe ar putea fi sursa stării tale generale proaste.

DMAE (deanol): Acest ingredient „instant-face-lift” prezent în mod obişnuit în cremele antirid chiar are efectul promis, dar acţionează atacând celulele şi provocând inflamaţii. Desigur, ridurile dispar temporar (obţii acelaşi efect dacă te pălmuieşte cineva), dar asta nu înseamnă că deanolul este benefic pentru organismul tău.

Sursa: „Tu să fii frumos!”, Dr. Mehmet C. Oz, Dr. Michael F. Roizen