Durerile reumatice – cauze si metode de ameliorare

Durerea reprezintă principalul simptom al afecţiunilor reumatice. Majoritatea pacienţilor care apelează la ajutorul unui specialist suferă de dureri. Durerile cronice influenţează starea fizică şi psihică şi, astfel, scad calitatea vieţii şi capacitatea de muncă.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Durerile reumatice - cauze si metode de ameliorare

Durerea reprezintă principalul simptom al afecţiunilor reumatice. Majoritatea pacienţilor care apelează la ajutorul unui specialist suferă de dureri. Durerile cronice influenţează starea fizică şi psihică şi, astfel, scad calitatea vieţii şi capacitatea de muncă.

Pentru reumatologi, evaluarea şi tratarea durerilor este parte integrantă a activităţii de zi cu zi alături de pacienţi. Deşi afecţiunile reumatice pot fi ameliorate prin intermediul terapiei medicamentoase durerile pot persista. Durerea este influenţată de factori multipli precum genetica, experienţa, mediul cultural şi social, starea psihică.

Durerile reumatice sunt aproape totdeauna localizate. Acestea pot apărea fie într-o anumită regiune a corpului (de exemplu în umăr) fie într-o structură cu locaţii multiple (de exemplu articulaţiile periferice). Pentru stabilirea zonei dureroase medicul va întreba pacientul unde il doare iar în cazul în care zona dureroasă este mai extinsă pacientului i se solicită să indice unde punctul cel mai dureros.

Factori care agravează sau ameliorează durerile reumatice

Durerile reumatice pot fi agravate sau ameliorate de mai mulţi factori. Mobilitatea sau starea de repaus pot influenţa aceste simptome – durerea se poate accentua în timpul deplasării sau al exerciţiilor fizice pentru ca mai apoi spă stagneze în momentul în care pacientul a încetat să se mai miţte.

De asemenea, perioadele lungi de repaus, mai ales în timpul somnului pot provoca o senzaţie de rigiditate. Căldura poate ameliora durerile reumatice, majoritatea pacienţilor ştiind acest lucru din experienţă.

Intensitatea durerilor reumatice

Gradul de severitate al durerilor reumatice poate varia de la un pacient la altul sau de la un moment la altul în cazul aceluiaşi pacient. Variaţiile neaşteptate de la o zi, săptămână sau lună la alta sunt normale şi, tocmai de aceea, mulţi dintre aceştia sesizează greu îmbunătăţirile înregistrate de-a lungul timpului.

Cauze posibile ale durerilor reumatice

Cele mai frecvente cauze ale durerilor reumatice sunt:

  • Artrita. În cazul acestei părţile afectate ale corpului sunt încheieturile. Durerile sunt provocate de sinovită sau de o deteriorare a cartilajului din diverse cauze.
  • Bursita. Durerile bursei (un mic sac cu fluid care căptuşeşte şi lubrifiază zona în care elementele articulare se freacă unul de altul) sunt cauzate de uzură.
  • Tendonita. Durerile de tendoane pot fi provocate de uzură sau de gută, infecţii, artrită reumatoidă, etc.
  • Entezopatie. Entezopatiile pot fi cauzate de traumatisme sau de inflamaţii asociate cu alte afecţiuni, precum sindrom Reiter, artrita psoriazica, spondilita anchilozanta, si artrita reumatoidă. Această boală se poate agrava odată cu vârsta.
  • Miozita cauzează dureri musculare. Inflamarea muşchilor se poate manifesta mai ales la persoanele cu boli reumatice, cum ar fi artrita reumatoidă, lupusul şi sclerodermia
  • Sindromul miofascial care se manifestă prin durere şi inflamaţie la nivelul muşchilor. Posibile cauze: traumatisme, contracţia musculară susţinută, artrita adiacentă, neuropatiile.

Metode de ameliorare ale durerilor reumatice:

  • aplicarea unui gel antiinflamator
  • administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene precum antiinflamatoarele topice cu substanţă activă în concentraţie ridicată, care se eliberează fără reţetă. Dacă durerea persistă, medicul poate recomanda medicamente mai puternice. Acestea trebuie, însă, administrate cu atenţie deoarece pot cauza ulcere, afecţiuni cardiace, sângerări stomacale sau probleme ale ficatului ori ale rinichilor;
  • unguente pe bază de capsaicină. În timpul aplicării acestea pot da o senzaţie de arsură. Unguentele cu capsaicină funcţionează cel mai bine pe încheieturile cât mai apropiate de piele precum cele ale degetelor, ale coatelor sau ale genunchilor;
  • creme pentru masaj cu salicilaţi, aceleaşi substanţe care se găsesc în aspirină. Şi acestea trebuie utilizate cu precauţie deoarece pot cauza diverse alergii;
  • căldura şi frigul. Aplicarea unor comprese calde poate ajuta la ameliorarea durerilor. Un duş sau o baie fierbinte pot ajuta mult. Dacă durerea este severă încercaţi o compresă cu gheaţă. Medicii recomandă, însă, evitarea acestor metode „extreme” dacă pacientul are probleme de circulaţie periferică;
  • plasturii analgezici. Aceştia conţin medicamente şi pot fi aplicaţi chiar pe zonele dureroase.
  • exerciţiile fizice. Medicii recomandă mişcarea nu doar pentru îmbunătăţirea tonsului şi a funcţiilor corpului ci pentru creşterea nivelului endorfinelor – analgezicul natural al corpului. Dacă durerea este severă exerciţiile intense precum alergatul o pot accentua. Alegeţi mai degrabă înotul sau bicicleta de cameră. Veţi avea o stare emoţională mai bună, vă veţi îmbunătăţi flexibilitatea şi vă veţi întări musculatura.

Modalităţi naturale de ameliorare a durerilor reumatice

  • acizii graşi Omega 3 – antiinglamatori naturali ce se găsesc în peşte, mai ales în somon, sardine şi ton;
  • acidul gama linoleic este un alt acid gras cu proprietăţi antiinflamatoare. Acesta se găseşte în luminita de seară, în seminţele de coacăz negru şi, mai ales, în uleiul de limba mielului, cea mai bogata sursă;
  • condimentele precum turmericul, curcuma şi ghimbirul. Acestea acţionează asemeni unor doze mici de aspirină sau ibuprofen;
  • probioticele (Bifidobacterium infantis). Bacteriile dăunatoare pot declanşa inflamaţia, în timp ce probioticele, sau microorganismele benefice, o pot reduce;
  • suplimentele din plante. Numeroase antiinflamatorii naturale au fost transformate în suplimente alimentare. Exemple: bromelaina (enzimă gasită în ananas), EGCG (extract de ceai verde), acid oleanolic (din ulei de măsline) şi plante, cum ar fi de Boswellia (tămâie indiană), ghiara diavolului, ginkgo biloba. Efectele acestora, însă, pot apărea după perioade de timp mai îndelungate, de minim trei-patru săptămâni.
Urmărește CSID.ro pe Google News
Bianca Poptean - Psiholog
Am scris peste 10 ani pentru Ce se întâmplă doctore, timp în care am realizat sute de articole, interviuri cu medici și specialiști în diverse domenii, materiale video, conferințe și emisiuni live. Mai mult, sunt mamă a doi băieți minunați care mi-au oferit ocazia să văd lumea prin ...
citește mai mult