Crezi că ştii ce mănânci? Despre calitatea unor alimente comune

Puţini dintre noi ştiu că majoritatea alimentelor produse în lumea industrializată n-ar trebui consumate de către oameni.

Lista poluanţilor din mediul înconjurător este foarte lungă, iar dovezile ştiinţifice sunt uluitoare. În contextul supragreutăţii şi obezităţii, trebuie să reţinem că orice aliment contaminal pe care îl introducem în corp ne împiedică să dăm jos kilogramele în plus şi să trăim o viaţă plină de sănătate şi vitalitate.

Corpul uman ajunge să-şi folosească energia pentru a combate şi înlătura invadatorii artificiali şi otrăvurile, în loc să se detoxifice şi să se vindece.

Recomandări

Pizza: 6 mituri demontate despre acest deliciu!

Strugurii – un ciorchine de beneficii pentru organism

Dacă ştim acest lucru, putem să facem alegeri inteligente şi să ne urmărim scopurile, în loc să le sabotăm.

Peste două treimi din alimentele vândute în supermarketuri au fost supuse ingineriei genetice, radiaţiilor, tratamentelor cu hormoni, pesticide şi erbicide, fiind foarte periculoase pentru consumul uman.

Iată doar câteva informaţii pe care ar trebui să le ştii

Radiaţiile, pesticidele, erbicidele, hormonii, substaţele chimice toxice: În cartea lui The Food Revoluţion, John Robbins prezintă dovezi ştiinţifice zguduitoare privind existenţa „poluanţilor organici persistenţi”, un grup de susbtanţe chimice extrem de toxice şi de rezistente pe care le absorbim din hrană.

Laptele este o sursă comună de atrazină, un erbicid despre care se ştie că provoacă endocrine şi hormonale, şi de BGH, un hormon de creştere a bovinelor produs prin inginerie genetică. În plus, peste 80% dintre vaci sunt însărcinate. Ca urmare, ne alegem şi cu concentraţii mari de hormoni sexuali. În 2004, atrazina a fost interzisă în Uniunea Europeană.

Ouăle sunt în general produse în ferme industrializate, unde găinile trăiesc în supraaglomeraţie, în condiţii vitrege şi neigienice. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care peste două milioane de ouă sunt contaminate cu bacteria salmonella, rezultatul fiind peste 650.000 de îmbolnăviri în SUA şi 600 de cazuri de deces în fiecare an în urma consumului de ouă infectate.

De asemenea, ouăle din fermele industrializate pot fi mai sărace în substanţe nutritive decât cele organice şi nu sunt la fel de gustoase ca ouăle de la fermele ecologice, provenite de la găinile care trăiesc liber şi nu sunt hrănite cu antibiotice.

Grâul conţine multe vitamine, minerale şi fibre. Însă într-un raport recent asupra reziduurilor de pesticide s-a arătat că 91% din grâul evaluat de Food and Drug Administration din SUA conţinea astfel de reziduuri. Grâul se numără printre cerealele care suferă cele mai multe tratamente, deoarece este depozitat ca o marfă de bază şi afumat periodic pentru a menţine dăunătorii la un nivel scăzut.

La măcinare, învelişul exterior – tărâţa prezentă în pâinea şi fulgii de cereale obţinute din grâu integral – este porţiunea supusă cel mai mult tratamentului chimic. Tărâţele şi germenii reţin cele mai multe reziduuri. S-a sugerat că unele forme ale aşa-zisei alergii la grâu, care a fost asociată cu dificultăţile de învăţare şi de concentrare, pot fi de fapt o reacţie neurotoxică la reziduurile de pesticide din grâu. Aceste pesticide sunt prin definiţie neurotoxice.

Porumbul conţine majoritatea vitaminelor B, mai ales niacină, şi o cantitate importantă de fibre. Element de bază al alimentaţiei, el este de obicei supus unor tratamente masive.

Porumbul proaspăt, din recoltă proprie este mai puţin tratat, aşa că porumbul pe ştiulete este probabil mai sigur decât produsele pe bază de porumb, care pot avea mai multe susbtanţe cu potenţial de contaminare. Oricum porumbul este tratat cu erbicidul atrazină şi de obicei este stropit cu pesticide după recoltare.

Paraziţi şi fungi

Deoarece mâncăm prea mult, prea des şi nu digerăm corespunzător, creăm un teren extraordinar de fertil pentru paraziţii, bacteriile şi ciupercile care trăiesc în organele noastre interne şi în intestine.

Consecinţele sunt boala, dezechilibrul organismului şi greutatea excesivă cauzată de poftele alimentare care poate că nici măcar nu sunt ale noastre, ci sunt provocate de acele creaturi din interiorul nostru, cum ar fi Candida albicans. Balonarea şi gazele pe care le resimţim pot preveni în bună măsură de la această ciupercă îngrozitoare.

„Dietă pentru o viaţă nouă”, Mariana Bozeşan