Reconstrucţia mamară după mastectomie: cancerul de sân nu trebuie să te mutileze!

România se află pe primul loc în Europa în ce priveşte incidenţa şi mortalitatea cancerului de sân. Una din şase femei suferă de cancer mamar iar percepţia şi frica de boală sunt principalele obstacole care stau în calea diagnosticării în stadii incipiente ale cancerului de sân.
Aşa se face că majoritatea pacientelor ajung la medic târziu, când opţiunile de tratament sunt dificil de urmat, dureroase şi epuizante din punct de vedere psihic iar mastectomia este cea mai indicată procedură pentru a asigura şanse de supravieţuire cât mai mari.

Ablaţia sânului sau mastectomia (extirparea glandei mamare) produce un impact major psihologic asupra pacientei, precum şi dificultăţi în integrarea familială şi socială. Femeia se simte adeseori mutilată, lipsită de feminitate, îşi pierde încrederea în sine şi cade pradă depresiei.

800 de operaţii gratuite pentru reconstrucţia sânului

Reconstrucţia mamară cu implant siliconic este o soluţie pentru aceste femei. Până anul acesta, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu deconta astfel de proceduri.
Însă în luna iunie 2014 s-a demarat Subprogramul de reconstrucţie mamară după afecţiuni oncologice prin endoprotezare, coordonat de Prof. Dr. Ioan Lascăr, şeful Clinicii Chirurgie Plastică – Microchirurgie Reconstructivă, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Recomandări

Afecţiuni ale sânilor: de la nodulii inofensivi la cancerul mamar!

Concepţii greşite despre cancerul mamar

Până la sfârşitul anului, 800 de paciente vor avea posibilitatea de a beneficia gratuit de reconstrucţia mamară.

“Subprogramul acoperă costurile pentru materialele necesare realizării unei reconstrucţii mamare, respectiv cel al expanderului, în valoare de 650 de euro şi cel al implantului, în valoare de 450 de euro”, a subliniat medicul Şerban Popescu.

Fondurile acordate din bugetul de stat, circa 434.000 de lei, au fost direcţionate către spitalele care au în componenţă clinici/secţii de chirurgie reconstructivă.

„Reconstrucţia mamară cu implant siliconic este una dintre metodele reconstructive cele mai facile atât pentru chirurgii plasticieni, dar mai ales pentru paciente, de aceea este preferată atunci când situaţia locală o permite.
Noutatea este că pentru o pacientă mastectomizată la care se poate face reconstrucţie cu implant,  CNAS aloca în medie  3200 de lei pentru achiziţionarea dispozitivelor necesare, intervenţia chirurgicală reconstructivă şi spitalizarea fiind oricum decontate şi până în prezent. Fondurile au fost direcţionate către spitalele care au în componenţă clinici/secţii de chirurgie reconstructivă.
Pentru început, spitalul Sf. Ioan are alocate fonduri pentru un număr de 20 de dispozitive, dar, în funcţie de lungimea listei de aşteptare, aceste fonduri pot fi suplimentate. Cinci operaţii au fost deja efectuate” spune medicul Primar Carmen Giuglea, Şef Secţie Clinica de chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă a Spitalului Sf. Ioan.

Criterii de includere în programul de reconstrucţie mamară

Pentru a putea fi o candidată la intervenţia chirurgicală, o pacientă trebuie, în primul rând, să fie asigurată la CNAS, apoi să se prezinte la spital cu o trimitere de la medicul de familie, plus recomandare de la oncolog cum ca este aptă pentru reconstrucţie şi că boala neoplazică a fost rezolvată sau se află într-o perioadă stabilă.

Împreună cu pacienta, chirurgul plastician stabileşte ce metodă de reconstrucţie aplică, alegând-o pe cea mai adecvată. În cazul alegerii metodei reconstructive cu implant,  este necesar ca de la terminarea tratamentului oncologic (chimioterapic şi radioterapic) să fi trecut suficient timp astfel încât ţesuturile locale  să aibă o calitate care să permită operaţia de reconstrucţie. Este bine de ştiut că reconstrucţia se poate începe în acelaşi timp cu rezecţia oncologică, pentru că expanderul/implantul nu impietează tratamentul ulterior  citostatic sau radioterapia.

În fiecare an, în România, există 8000 de femei care suferă mastectomii parţiale sau totale.

Mastectomia: este necesară cu adevărat pentru a preveni cancerul de sân?

Există şi criterii de excludere clară şi anume un protocol terapeutic oncologic în desfăşurare sau afecţiuni sistemice severe ale pacientei care implică anumite riscuri legate în principal de anestezia generală.

Etapele procedurii de reconstrucţie mamară

1. Consultul. Este gratuit, se face în cadrul spitalului, se alege metoda de reconstrucţie cea mai bună, în colaborare cu pacienta.

2. Operaţie pentru implantarea expanderului. Puţin invazivă, durează aproximativ 45 de minute. Recuperarea totală se face cam după o săptămână, din care primele 2-3 zile sunt petrecute în spital.

3. După aproximativ două săptămâni, începe procesul de umflare a expanderului. Aceasta presupune 5-8 vizite la spital, procesul este neinvaziv, se face prin folosirea unei seringi cu care se introduce ser în balonul expander. Procedura durează cam două luni.

4. În funcţie de caz, opţional, se mai poate aştepta o perioadă pentru definitivarea procesului de expandare, apoi urmează scoaterea expanderului şi montarea implantului. Se fac într-o singură intervenţie, durează cam o oră.

Întreg procesul de reconstrucţie durează între 12 şi 18 luni. Reconstrucţia de sân, expanderul sau implantul nu cauzează sub nici o formă recidiva cancerului!

În ciuda numărului mare de femei afectate de cancerul de sân, doar aproximativ două procente dintre cele asupra cărora s-a realizat mastectomia totală apelează la reconstrucţia mamară, o altă etapă în procesul de vindecare.

Şef Lucrări Dr. Şerban Popescu, medic primar chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a declarat: “Necesitatea reconstrucţiei mamare este justificată de faptul că pacienta suferă o intervenţie chirurgicală mutilantă asupra unui atribut al feminităţii, care determină o traumă psihică, cu răsunet asupra întregii activităţi a femeii: familială, socială şi profesională. Reconstrucţia mamară oferă o creştere a calităţii vieţii în aceste cazuri.”

Importanţa diagnosticării timpurii a cancerului de sân

Conform tuturor ghidurilor de prevenţie elaborate, cel mai important aspect în screeningul şi diagnosticarea precoce a cancerului de sân este educarea pacientei. Screeningul se adresează populaţiei asimptomatice şi, în România, începe în genere de la vârsta de 50 de ani. Se bazează pe examenul clinic, mamografie şi ecografie, proceduri care trebuie repetate după un anumit tipar.

“Însă, dacă femeia provine dintr-o familie cu risc crescut şi are rude de gradul I afectate de boală, screeningul este recomandat de la vârsta de 40 de ani.” spune Dr. Dan Jinga, Coordonatorul Departamentului de Oncologie din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Importanţa diagnosticării precoce a fost subliniată şi de Mihaela Sofrone, una dintre femeile care au supravieţuit cancerului de sân: “Iniţial, am descoperit un nodul la autopalpare. Am mers imediat la medic, care deşi mi-a spus că este vorba despre o formaţiune benignă, un fibroadenom, mi-a recomandat intervenţia chirurgicală. Din cauza unor temeri şi a faptului că eram foarte ocupată din punct de vedere profesional, am hotărât să amân această intervenţie pentru şase luni. Din nefericire, după aproximativ patru luni, a început să sângereze pe mamelon. Era vorba despre cancer de sân, stadiu incipient, asupra căruia a trebuit să se intervină prin mastectomie şi tratament chimioterapeutic. De aceea, le sfătuiesc pe toate femeile să meargă la medic imediat ce identifică ceva în neregulă la unul dintre sâni, să coopereze şi să accepte recomandările medicale.”

Mihaela este însă doar una dintre miile de paciente diagnosticate anual cu cancer mamar, care a suferit o mastectomie şi a beneficiat de o operaţie de reconstrucţie a sânului. Ea a acceptat boala şi s-a luptat cu ea, iar în prezent este o femeie frumoasă, completă, optimistă.

În aceeaşi situaţie s-a regăsit şi Tereza Mărginean, pacientă care a beneficiat de reconstrucţie mamară. Ea doreşte să transmită un mesaj tututor femeilor, şi anume că boala nu ţine cont de vârstă. În plus, ea mai recomandă să mergem la medic oricând avem o suspiciune că ceva este în neregulă, să ţinem cont de sfaturile doctorilor, să urmăm întocmai tratamentul recomandat şi să ne facem anual analize preventive – ecografie sau mamografie.

“În România, cancerul de sân se află pe primul loc în ceea ce priveşte incidenţa, dar şi în ceea ce priveşte mortalitatea. În 2012, la nivel naţional, prevalenţa cancerului de sân era de aproximativ 33.000 de cazuri, dintre care 8.981 de cazuri noi. Incidenţa cea mai mare este în rândul pacientelor aflate în perioada de perimenopauză, adică între vârsta de 50 – 65 de ani”, a declarat Conf. Dr. Dana Lucia Stănculeanu, Preşedintele Comisiei de Hematologie şi Oncologie a CNAS.

Citeşte aici mai multe despre metodele de depistare şi sfaturi pentru prevenirea cancerului de sân.