Răceala şi gripa sunt infecţii respiratorii foarte contagioase provocate de virusuri. Există peste 200 de tipuri de rinovirusuri (virusuri ale răcelii), iar imunitatea pe care o dobândim împotriva unuia dintre ele nu ne protejează de celelalte, în concluzie putem răci de nenumărate ori.
Virusurile răcelii sunt benigne, iar simptomele bolii dispar de la sine în câteva zile, după cum spune şi proverbul: “răceala se vindecă singură într-o săptămână, iar cu medicamente în 7 zile”.
Spre deosebire de rinovirusuri, virusurile gripale sunt mai reduse ca diversitate însă infecţia este mai gravă, extrem de contagioasă şi poate evolua către forme severe (în special pneumonie), ceea ce face ca mii de persoane în vârstă să moară anual din cauza gripei sau a complicaţiei acesteia.
Riscul de a contacta răceala sau gripa creşte atunci când sistemul de apărare a organismului împotriva bolilor este afectat, prin urmare evitaţi stresul, consumul excesiv de alcool şi oboseala, factori care scad imunitatea.
Semnele răcelii apar după 24-48 de ore de la contactarea virusului şi constă în: rinoree (nas care curge), tuse şi durere în gât, stare general alterată. Dacă la aceste manifestări se adaugă febră, migrene, dureri articulare şi muscular, strănut, transpiraţii, frisoane, greaţă, vomă, diaree, pierderea apetitului, atunci probabil este vorba de un virus gripal.
Pe lângă tratamentul medical clasic care se recomandă în tratarea răcelilor şi gripei, există şi câţiva nutrienţi şi câteva condimente “anti-virus”!
Laptele, produsele lactate, oul şi carnea slabă sunt o sursă de PROTEINE DE ÎNALTĂ VALOARE BIOLOGICĂ; acestea conţin toţi aminoacizii esenţiali necesari creşterii şi întreţinerii organismului, dar şi luptei împotriva infecţiilor.
Peştele gras (somon, macrou, sardine) este bogat în ACIZI GRAŞI ESENŢIALI OMEGA-3 care cresc rezistenţa sistemului respirator împotriva infecţiilor virale. Acizii graşi omega-6 din seminţe (floarea-soarelui, dovleac, in, susan) şi uleiuri vegetale ajută la funcţionarea optimă a tuturor celulelor.
Sucul de portocale, citricele, căpşunile, kiwi, ardeiul gras, legumele cu fructe verzi, broccoli şi varza conţin multă VITAMINAC cu acţiune antioxidantă şi de întărire a sistemului imunitar; acidul ascorbic din compoziţia citricelor are un uşor efect antihistaminic şi reduce congestia nazală.
Ficatul, oul, untul, morcovii, caisele, pepenele galben şi mango conţin VITAMINA A şi BETACAROTEN (precursorul vegetal al vitaminei A) cu rol de protecţie pentru mucoasa aparatului respirator; menţinerea integrităţii şi a stării de hidratare a mucoaselor funcţionează ca o barieră împotriva pătrunderii virusurilor.
Cerealele integrale, pâinea, fasole, mazărea, lintea, drojdia de bere şi sfecla sunt bogate în VITAMINE DIN GRUPUL B (B5, B6, acid folic) care întăresc sistemul imunitar.
Stridiile, fructele de mare şi carnea roşie au un conţinut crescut de ZINC, cu rol esenţial în mecanismele de apărare a organismului împotriva bolilor.
Usturoiul are în compoziţie allicină, un antibiotic natural care combate infecţiile şi stimulează sistemul imunitar. Preparatele medicinale pe bază de usturoi au proprietăţi curative şi dezinfectante datorită conţinutul bogat de substanţe celulo-protectoare cu sulf şi a mineralelor (potasiu, fosfor, seleniu).
Ardeiul iute este un puternic decongestionant al nasului şi sinusurilor prin intermediul capsaicinei, o substanţă similar celei existente în picăturile nazale. Aceasta are o acţiune rapidă de stimulare a glandelor respiratorii, ceea ce duce la secreţia de lichide (nasul curge, ochii lăcrimează) şi fluidifică mucusul din bronhii. Ardeiul iute are şi efect bactericid, adică distruge bacteriile care se găsesc în gură, printre care şi stafilococul auriu.
Ghimbirul este o rădăcinoasă cu puteri dezinfectante şi efect de reducere a inflamaţiei căilor respiratorii; are în plus şi acţiune expectorantă şi antipiretică (scade febra). Ghimbirul se poate consuma proaspăt (ras peste carne sau peşte) sau ca infuzie (ceai).
Hreanul are o acţiune similară ardeiului iute şi se poate consuma proaspăt sau ca pastă (wasabi).
Sursa: „Sănătatea are gust”, Dr. Mihaela Bilic