Un miliard de lei pe an – cheltuielile pentru bolile cauzate de fumat

Fundaţia Medicală Pneuma, Institutul de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” şi Reţeaua Europeană pentru Prevenirea Fumatului (ENSP) au prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, două iniţiative inter-corelate în domeniul politicilor legate de controlul tutunului în România, respectiv rezultatele primului Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate din România şi Lansarea Iniţiativei ”Carta Albă a Consumului de tutun în România – context şi soluţii 2014-2020.

Cele două iniţiative au fost dezbătute în cadrul mesei rotunde cu participare inter-sectorială, desfăşurată în zilele de 21 şi 22 octombrie. Masa rotundă a beneficiat de prezenţa importantă a Şefului Departamentului de Control al Tutunului din cadrul Directoratului General pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorilor al Comisiei Europene, precum şi de prezenţa reprezentanţilor principalelor ministere şi instituţii publice cu responsabilităţi în acest domeniu.

Primul Studiu de Impact Economic al Consumului de Tutun asupra sistemului public de sănătate a evaluat cheltuielile pe care sistemul public de sănătate din România le susţine pentru diagnosticul şi tratamentul principalelor categorii de boli asociate consumului de tutun: bolile cardio-vasculare, bolile cerebro-vasculare, cancerul şi bolile respiratorii şi tuberculoza. Deoarece, conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii , fumatul este responsabil doar pentru o parte dintre aceste boli, variabilă în funcţie de boală, vârstă şi sex, cheltuielile direct atribuibile fumatului reprezintă o parte din totalul plăţilor făcute pentru bolile respective.

Recomandări

De ce este fumatul nociv – toţi fumătorii trebuie să vadă acest VIDEO!

Fumatul este o boala cronica – dependenta de nicotina!

Rezultatele arată că, la nivelul anului 2012, sistemul public de sănătate  a plătit 1,2 miliarde lei drept cheltuieli totale atribuibile fumatului. Dacă ne raportăm la suma totală plătită pentru cele 4 categorii de boli asociate fumatului (4.316.325.217,4 lei), fumatul este responsabil pentru 27,8% din aceste cheltuieli.

Sursele  de finanţare a sistemului sanitar au fost Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate şi bugetul Ministerului Sănătăţii constituit din fonduri din bugetul de stat şi din venituri proprii (aşa- zisa ”taxă pe viciu”). În anul 2012, cheltuielile totale pentru sănătate au fost în valoare de 22.075.623.000 lei, din care suma cheltuită din cauza fumatului reprezintă 5,7%.

Acelaşi studiu arată că numărul total de cazuri spitalizate în anul 2012 pentru toate cele 4 categorii de boli atribuibile fumatului a fost de 1.892.323, din care 550.142 au fost cazuri atribuibile direct fumatului.

Fumatul reprezintă cel mai grav factor de risc, ucigând anual peste 6 milioane de oameni la nivel global, mai mult decât HIV/SIDA, tuberculoza şi malaria combinate.

Opiniile tuturor factorilor responsabili la nivel mondial arată clar că, în lipsa unor acţiuni şi măsuri energice şi congruente , acest număr ar putea ajunge la peste 8 milioane anual în 2050.

Prof. Dr. Miron Bogdan, Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Preşedinte Fundaţia Medicală Pneuma: ”Fumatul este cea mai gravă pandemie mondială a momentului,  afectând peste un miliard de oameni, consumul de tutun reprezentând cel mai important factor de risc pentru bolile netransmisibile. În România, ratele extrem de ridicate de afecţiuni pulmonare recunoscute ca fiind datorate fumatului sunt o consecinţă directă a extinderii acestui obicei în anii ’90.

România prezintă în mod specific o prevalenţă foarte mare a bolilor respiratorii care conduc la invalidităţi şi deces prematur,ceea ce se reflectă şi în costurile din ce în ce mai mari ale îngrijirii acestor afecţiuni Studiul lansat astăzi confirmă observaţiile personale din ultimii ani: cheltuielile sistemului de sănătate pentru diagnosticul şi tratamentul bolilor respiratorii şi pentru bolile cardio-vasculare sunt aproape egale: 1.101.253.211,7 lei respectiv 1.202.590.587,1 lei. În schimb, cheltuielile datorate fumatului reprezintă 38,4% din totalul cheltuielilor pentru bolile respiratorii şi 14,2% pentru cele cardiovasculare.. Ştiinţa ne pune la dispoziţie nouă, specialiştilor în sănătate, instrumente pentru a scade cifrele de morbiditate şi de mortalitate, dar cu costuri semnificative induse de tratamentele şi tehnologiile moderne. În schimb, , dacă ar exista un efort conjugat din partea tuturor factorilor de decizie implicaţi atât pe latura de sănătate publică cât şi pe cea economică de a adopta măsuri pentru scăderea numărului actual de fumători,  se vor vedea aceleaşi roade dar fără a se cheltui resurse financiare suplimentare.”

La nivel internaţional, există documente strategice de control al tutunului, asumate de toate ţările semnatare, după cum a declarat în cadrul evenimentului Dr. Victor Olszavsky, Şeful Biroului Reprezentanţei pentru România a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: “Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului reprezintă instrumentul cel mai puternic de control al consumului de tutun, fiind singurul tratat negociat şi adoptat sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acest fapt reprezentând un pas important în politicile de sănătate publică. Prin legea nr. 332/2005, România a ratificat Convenţia Cadru a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru controlul tutunului, asumându-şi  astfel să respecte principiile stipulate în aceasta. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este activ implicată în monitorizarea progresului înregistrat de ţările semnatare ale Convenţiei, cât şi în recomandarea celor mai adecvate instrumente şi politici de sănătate publică pentru îndeplinirea obiectivelor acesteia. În pofida progreselor realizate în anumite arii de către România, este necesar în continuare un demers consecvent şi o implicare inter-sectorială a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în acest domeniu.”

În România anului 2014, peste 40.000 de oameni mor datorită bolilor atribuibile fumatului. Implementarea prevederilor cheie ale Convenţiei Cadru ratificate de către ţara noastră în anul 2005 arată că este nevoie încă de un efort susţinut pentru a îndeplini criteriile asumate.

“După 9 ani de la promulgarea Legii nr. 332 din 15 Noiembrie 2005 privind ratificarea de către România a Convenţiei Cadru pentru Controlul Tutunului(CCCT), tratat internaţional în domeniul sănătăţii publice, ne regăsim în situaţia în care legislaţia românească în domeniu este încă departe de standardele internaţionale din tratat .  În România anului 2014, se fumează fără restricţii în locurile publice (nerespectarea art. 8 al Convenţiei), încă industria tutunului interferează cu politicile publice în acest domeniu (nerespectarea art. 5.3 din CCCT), încă serviciile de asistentă pentru renunţarea la fumat nu sunt la un nivel corespunzător (art. 14 din CCCT nu este implementat), iar exemplele ar putea continua. Este timpul ca factorii de decizie din România să facă o alegere clară: aceea a respectării şi promovării sănătăţii celor ce i-au ales să ii reprezinte”, a declarat Cornel Radu-Loghin, Director Politici şi Strategii, ENSP.

În acest context, experţii în sănătate publică au considerat oportun demersul de iniţiere a unui document strategic actualizat pentru controlul tutunului, Carta Albă a Consumului de Tutun în România 2014-2020, document care să includă principalele strategii şi direcţii de acţiune recomandate de forurile internaţionale şi adaptate realităţilor naţionale.

Dr. Magdalena Ciobanu, Expert  pentru Controlul Tutunului, a detaliat acest demers: “Actualmente, există o mai mare înţelegere a modalităţilor eficiente de reducere a costurilor economice şi de sănătate publică asociate consumului de tutun. Acest obiectiv ambiţios poate fi atins prin politicile de control bazate pe dovezi ştiinţifice şi pe experienţa altor ţări, propuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Creşterea preţului ţigărilor prin creşterea taxării, crearea spaţiilor publice fără fum de tutun prin interzicerea fumatului în aceste zone  interzicerea publicităţii şi promovării produselor din tutun concomitent cu oferirea de sprijin celor care doresc să renunte la fumat, sunt printre cele mai eficiente măsuri pentru a reduce consumul de tutun şi consecinţele lui pentru sănătate şi economie.

Datele din studiul economic prezentat în cadrul acestui eveniment vin să argumenteze încă o dată impactul uriaş pe care consumul de tutun îl are asupra sănătăţii populaţiei din România, reflectat în costurile pe care le suportă sistemul de sănătate pentru a adresa patologiile asociate cu fumatul. Să nu uităm că fumatul este cea mai importantă cauză ce poate fi prevenită atunci când vorbim despre boli şi deces prematur. Cei peste 1 miliard de lei cheltuiţi anual din cauza fumatului ar putea fi folosiţi pentru acţiuni de prevenţie şi educaţie, diagnosticare precoce ori tratamente inovative care să asigure cetăţenilor României un număr mai mare de ani de viaţă sănătoasă. 

În acest context, demarăm şi iniţiativa unui document strategic, “Carta Albă a Consumului de Tutun în România- context şi soluţii 2014-2020”, care să articuleze în mod clar un plan de acţiune pentru controlul tutunului în România. Ne propunem ca acest document să fie detaliat, completat şi, sperăm, asumat, de toţi factorii responsabili în perioada următoare. Declaraţia Comună a participanţilor la acest moment de iniţiere este un prim pas în angrenarea experţilor din multiple sectoare care pot participa la elaborarea documentului, pe care îl dorim finalizat într-un interval de timp cât mai scurt. “