1 din 8 persoane care a suferit un AVC riscă un altul în 7 zile de la accident

Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral (AVC) sau accident ischemic tranzitor (AIT) prezintă un risc crescut de evenimente vasculare ulterioare, cele mai importante fiind repetarea AVC, infarctul miocardic şi chiar decesul de cauză vasculară.
Datele statistice arată că, una din opt persoane care a suferit un AIT riscă să dezvolte în următoare săptămână un AVC. Acesta este unul din principale motive pentru care este obligatoriu ca pacienţii aflaţi în această situaţie sa beneficieze, alături de investigarea rapidă a cauzelor şi de tratamentul adecvat, şi de prevenţie primară sau secundară promptă.

Cifrele sunt îngrijorătoare : o persoană care a supravieţuit unui AVC are 33% şanse să mai sufere încă un eveniment de acest gen dacă nu este supravegheat de către un specialist.

România ocupă locul 3 în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţa AVC cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare. Îngrijorător este faptul că incidenţa AVC a crescut în rândul categoriei de vârstă sub 30 de ani. În prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC au vârstă cuprinsă între 20-64 de ani, comparativ cu 25% în 1990.

Recomandări

Stresul, factorul de risc numărul 1 în apariţia atacului cerebral!

Fibrilaţia atrială, “ucigaşul din umbră” care favorizează accidentul vascular cerebral

În România, rata mortalităţii de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1276 pacienţi/100.000 locuitori, comparativ cu alte ţări europene unde aceasta este mai mică de 300 pacienţi/100.000 locuitori.

Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA. La nivel mondial, 10% din populaţie moare din această cauză, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), iar perspectivele nu sunt deloc optimiste.

Se estimeză ca AVC va deveni, până în anul 2030, principala cauză de mortalitate la nivel mondial, ajungând la aproximativ opt milioane de decese anual.

Datorită importanţei epidemiologice, accidentul vascular cerebral constituie unul dintre subiectele importante dezbătute în cadrul Congresului ce a avut loc recent  la Atena .

“Sperăm că progresele pe care le anticipăm vor deveni curând realitate, venind din armonizarea neuroprotecţiei cu tromboliza şi cu neuroreabilitarea. Viitorul ne-ar putea aduce implementarea conceptului ştiinţific de tratament continuu din faza acută până la reabilitarea de lungă durată, promovat de noi şi prezentat în cadrul reuniunilor Societăţii de Neurologie din România şi ale Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii. Este recomandabil să înlocuim abordarea clasică, segmentară în care şansele unei recuperări optime sunt mai reduse atât în accidentul vascular cerebral cât şi în traumatismele cranio-cerebrale. Eforturile noastre extrem de intense şi susţinute s-au materializat de curând prin aprobarea de către Ministerul Sănătăţii a programului numit „Acţiunea prioritară pentru tratamentul pacienţilor cu AVC”, program care finanţează medicamentele trombolitice esenţiale în primele ore de la debutul AVC şi care se va desfăşura în şapte centre de specialitate din ţară.” a mai adăugat Prof. dr. Dafin Mureşanu.

Şansele de a avea o viaţă normală după un AVC depind în mare măsură de etapa de recuperare. Primele şase luni post AVC sunt esenţiale în refacerea funcţiilor deteriorate. Recuperarea totală sau parţială depinde de localizarea şi dimensiunea leziunii cerebrale, de comorbidităţile pacientului şi de intensitatea eforturilor care se depun ulterior. Statisticile arată că, din cei aproximativ 65.000 de români care suferă anual un AVC (178 cazuri/zi), o treime rămân cu diverse grade de dizabilitate. În toate cazurile însă, prevenţia secundară a AVC este esenţială.

Schema de tratament pentru prevenţia secundară se stabileşte de către medicul neurolog, după o evaluare clinică şi paraclinică completă a pacientului. Acest aspect este esenţial în tratamentul unui pacient cu AVC, deoarece riscul de a-l repeta este de 9 ori mai mare.

De asemenea, aceşti pacienţi au şi un risc de 4-5 ori mai mare să facă un infarct miocardic şi de 3-4 ori mai mare să sufere de o boală vasculară periferică de tipul arteriopatiei de la nivelul membrelor inferioare. Este important de ştiut că un tratament de prevenţie secundară corect şi constant scade aceste riscuri în medie cu peste 30%. Specialiştii atrag atenţia şi asupra altor consecinţe deloc de neglijat ale AVC şi anume tulburările de comportament şi disfuncţia cognitivă, semne importante ale demenţei vasculare. Tratamentul de prevenţie secundară a AVC poate încetini şi evoluţia demenţei vasculare.

Înainte de prevenţia secundară, medicii recomandă însă prevenţia primară: 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoaşterea şi gestionarea factorilor de risc, respectarea indicaţiilor medicilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

“Cea mai importantă şi eficientă metodă de prevenţie a bolilor neurologice este modificarea stilului de viaţă. Şi aici este vorba în principal despre dietă, activitatea fizică, consumul de băuturi alcoolice, fumatul, consumul de droguri, etc.Tot în metodele eficiente de prevenţie intră şi vizitele periodice la medic pentru depistarea şi tratamentul adecvat al suferinţelor care favorizează apariţia bolilor neurologice. Există o serie de factori favorizanţi care pot fi modificaţi, cum ar fi: hipertensiunea arterială – tensiunea arterială ar trebui verificată regulat şi tratată corespunzător; renunţarea la fumat şi consumul moderat de alcool; evitarea sedentarismului, tratarea diabetului zaharat”, a conchis preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi al Societăţii de Neurologie din România.