Mituri alimentare răsturnate de nutriţionistul Corina Zugravu

De curând, la Bruxelles, am asistat în premieră pentru mine la un simpozion medical internaţional la care a fost invitat şi un medic român să ţină o prezentare.

Este vorba despre evenimentul “Bere şi sănătate”, iar medicul invitat a fost dr. Corina Zugravu, lector în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Dr. Carol Davila” Bucureşti şi membru al echipei de cercetători a Institutului de Sănătate Publică Bucureşti.

Dr. Zugravu a prezentat studiul „Parametrii somatici caracteristici statusului ponderal şi consumul de bere în România”.

Recomandări

5 mituri despre slăbire cu care nu ar trebui să îţi pierzi timpul!

3 mituri despre dietă şi slăbire de la Pofticioasa de serviciu

Studiul românesc a fost realizat în perioada 25 martie – 13 aprilie 2014, pe un eşantion de 1.508 persoane, de peste 18 ani, între care 724 de bărbaţi şi 784 de femei. Participanţilor le-a fost aplicat un chestionar la domiciliu, cu întrebări privind caracteristicile demografice, alimentaţia şi activitatea fizică, iar la răspunsurile lor s-au adăugat rezultatele măsurătorilor pentru indicele de masă corporală (IMC), circumferinţa abdominală şi raportul talie/şold.

De asemenea, nutriţionistul român a desfiinţat mai multe „mituri urbane” privind proprietăţile unor alimente. Printre ele şi cele ale “burţii de bere” şi al culturiştilor care mănâncă multă carne în ideea că aceasta li se va aşeza direct pe pectorali.

„Este fals în ambele cazuri”, a spus Zugravu, arătând că studii internaţionale au infirmat anterior mitul „burţii de bere”, cel mai cunoscut  este „Beer and obesity: a cross-sectional study” şi s-a realizat în Cehia în 2003.

Când nu avem “burtă”

Standardele arată că circumferinţa abdominală normală trebuie să fie mai mică de 94 de centimetri la bărbaţi, şi respectiv de 80 de centimetri la femei, iar raportul talie/ şold mai mic de 0,9 la bărbaţi şi respectiv mai mic de 0,85 la femei.
Altfel, grăsimea de pe abdomen este un factor de risc pentru bolile cronice degenerative: rezistenţă la glucoză, diabet, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, chiar în absenţa unui IMC crescut. În România, doar 36,45 la sută dintre femei şi 48,66 la sută din bărbaţi au valori normale ale circumferinţei abdominale, românii fiind în general „grăsuţi”, a arătat Zugravu.

Câtă bere consumăm?

Cantitatea zilnică de bere recomandată este de 660 de mililitri pentru bărbaţi şi 330 de mililitri pentru femei, atunci când berea are maximum 5% alcool. Ca să înţelegem şi mai mult benefiicile pătrundem în inima studiului: au fost stabilite următoarele categorii de consum: 0 – mai puţin de o porţie (330 ml) pe săptămână, 1 – maximum 6 porţii pe săptămână la femei şi maximum 7 la bărbaţi, 2 – 330 ml pe zi la femei, 660 ml pe zi la bărbaţi, 3 – mai mult de 3 porţii pe zi.

În cazul bărbaţilor, IMC şi circumferinţa abdominală scad, odată cu trecerea de la grupa 0 la grupa 1 şi de la grupa 1 la grupa 2. Şi raportul talie/şold scade de la grupa 0 la grupa 1, dar creşte la grupa 2. La femei, scade IMC de la grupa 0 la 1 şi la 2, însă circumferinţa abdominală şi raportul talie/şold, care scad de la grupa 0 la grupa 1, cresc la grupa 2.

Consumatorii din grupa 3 au cei mai afectaţi parametri somatici, probabil din cauza problemelor legate de consumul excesiv de alcool. În România se beau 80 de litri de bere pe cap de locuitor pe an, ţara ocupând locul 6 în Europa, în clasamentul condus de Cehia.
Interesant de ştiut este că berea este percepută ca o băutură masculină, deşi avantajele consumului pentru femei le depăşesc pe cele pentru bărbaţi. Femeile însărcinate pot bea bere fără alcool. O bere blondă cu 4,5 la sută alcool conţine 43 de calorii, 1% carbohidraţi şi 0,1% proteine la 100 ml.

Alte mituri alimentare demontate

Aşadar, am profitat de ocazie şi am intervievat-o pe dr. Corina Zugravu despre mituri frecvente în articolele ce au ca scop stillul de viaţă sănătos în 2014.

CSÎD: Se apropie sezonul rece şi ne îndreptăm din instinct către alimente proteice, grăsimi: carne, mezeluri. Avem nevoie de alimente grase cu adevărat? Cum facem alegeri sănătoase?

Dr. Corina Zugravu: Alegeri sănătoase trebuie să facem şi în sezonul rece şi în sezonul cald. Oamenii au rămas setaţi să facă alegeri alimentare grase în timpul iernii. E adevărat dacă eşti expus la frig, cea mai bună sursă de energie sunt grăsimile. Dar să nu uităm că nu petrecem extrem de mult timp în frig, temperaturile nu mai sunt atât de scăzute iarna. Cât mai stăm pe afară când e ger?
Aşadar, să limităm consumul de grăsimi animale. E adevărat că tradiţia ne pune faţă în faţă cu preparate din carne calorice, grase. Dar să nu uităm că avem nevoie de vitaminele din fructe şi legume, mai ales în sezonul rece când suntem mai expuşi răcelilor.

CSÎD: A devenit o modă printre tineri să nu mai mănânce carne. Dar mulţi dintre ei, fac asta fără să se informeze suficient sau să substituie. Ce părere aveţi?

Dr. C. Z.: Dacă nu mai mănânci carne de azi pe mâine, nu înseamnă nimic, nu apar probleme. Chiar vorbeam zilele trecute despre asta: băiatul unei prietene nu a mai mâncat carne înainte de BAC, mama s-a panicat că nu v-a mai putea învăţa. Ei bine, şi-a luat examenele. Nu a avut nicio problemă. Deci să renunţi la carne pe termen scurt nu înseamnă absolut nimic. Pe termen lung însă, nutrientul care lipseşte dacă nu mai mănânci carne şi nici ouă este fierul. Deci recomand analizele de sânge ca să detectaţi prezenţa în cantităţi optime a acestui mineral. Mai ales femeile trebuie să aibe grijă să nu dezvolte anemie feriprivă!

CSÎD: Credeţi în alimente minune? Au ele efect, îşi merită preţul ridicat?

Dr. C. Z.: Nu am crezut niciodată în alimente minune. Dar cred că alimentele în ansamblu sunt o minune, mai ales cele de origine vegetală. Sunt împotriva ideei că unele alimente adună în ele toate minunile şi că sunt panaceu. Rău nu fac, dar înşeală aşteptările consumatorilor, care văzând că nu se întâmplă minuni vor reveni la obiceiurile proaste. În plus, unele sunt extrem de scumpe.

CSÎD: Cartofii, de bază de-a lungul anilor în alimentaţia românilor, în ultimii ani nu s-au bucurat de o reclamă foarte bună. Îi evităm sau nu?

Dr. C. Z.: Da, nu ştiu exact ce e cu moda cartofilor. Aceştia sunt alimente amidonoase, cu un indice glicemic destul de mare, dar depinde foarte mult cum sunt pregătiţi. Să nu abunde în ulei, uleiul să nu fie prăjit de mai multe ori. Să nu fie consumaţi cu pâine – amândouă aduc amidon! Da, cartofii nu trebuie consumaţi în cantităţi industriale, dar este bine să-I consumăm. Să nu uităm că au fost dintotdeauna prietenul omului. Sunt ţări în care reprezintă alimentul de bază, amintesc Polonia. V-am spus, nu cred că alimentele ne fac rău sau bine.

CSÎD: Am crescut cu ideea că este bine să mâncăm în cadrul unei mese câte puţin din toate. Ei bine, astăzi există multe teorii care vorbesc despre combinaţii alimentare nerecomandate.

Dr. C. Z.: Este la modă acum să calculezi, să socoteşti, să te frustrezi – am mâncat, nu am mâncat. Poate sta la baza unor tulburări de tip alimentar: bulimia, anorexia care ne dau viaţa peste cap dacă apar. Am văzut de curând un tabel ce prezenta tot felul de combinaţii alimentare premise care pur şi simplu m-am enervat. Ideea este să nu combinăm la aceeaşi alimente care ne aduc acelaşi lucru. Repet exemplu: pâine cu cartofi. Puneţi lângă cartofi proteine (carne sau brânză) ori legume. Românii mănâncă multă pâine şi de aici pot apar probleme cu kilogramele în plus. Altă greşeală ar fi să combini proteine cu proteine la aceaşi masă, pentru că evident, nici excesul de proteine nu e sănătate curată.

CSÎD: Se consideră că în viitor principal sursă de hrană o vor constitui algele. Momentan, majorităţii românilor li se par cel puţin ciudate. Ce părere aveţi despre alge?

Dr. C. Z.: Ei bine, despre alge nu am o părere proastă. Chiar dacă s-au mai auzit chestii de-a lungul timpului. Dar este greu, orice ajunge din Asia în Europa necesită multă bunăvoinţă din partea consumatorului. Spirulina, chlorella reprezintă o parte din hrana viitorului – au surse importante de proteine. Dar repet, tot ce apare acum că fiind aliment minune este o exagerare mediatică. Aşadar, mai ales persoanele bolnave trebuie să aibă grijă. Că facem apel şI la alge din când în când este în regulă, dar fără a le exagera proprietăţile.

CSÎD: Fructe şi legume locale şi de sezon – promovaţi această idee?

Dr. C. Z.: Şi această idee este foarte la modă şi are evident impact asupra economiei locale. În plus, beneficiem din plin de nutrienţii din fructe şi legume.