Această dietă a fost inventată de medicul American Philip Lipetz şi se bazează pe faptul că nu toate caloriile contribuie la formarea depozitelor adipoase, deci, pentru o alimentaţie corectă, trebuie alese alimente care conţin “calorii bune”.
Lipetz crede că organismul uman are o memorie genetic cu perioade de disponibilitate scăzută pentru hrană, la care răspunde fabricând depozite care sunt de fapt faimoasele şi nesuferitele perne adipoase, produse nu atât datorită aportului caloric şi lipidic, cât mai ales datorită capacităţii unui aliment de a face să crească indicele glicemic (adică nivelul de glucoză din sânge).
De exemplu, alimentele de origine animală contribuie la formarea acestor depozite deoarece în memoria noastră genetică este înregistrat că strămoşii noştri mergeau la vânătoare numai atunci când recolta era insuficientă. Mai mult, un aliment alterat (poate datorită unei fierberi prea îndelungate) transformă caloriile sale bune în calorii rele.
Dieta prevede o primă fază în care se consumă alimente care conţin calorii bune, cum ar fi pâinea de secară, carnea de pui şi de curcan fără piele (a nu se consuma împreună cu carbohidraţii), peşte ca ton, păstrăv, merluciu, fructe proaspete, verdeţuri (fără morcovi şi cartofi) şi lactate degresate.
Trebuie evitate băuturile alcoolice, produsele de patiserie, musli, alimentele îndulcite, fructele uscate, fructele însiropate sau prea coapte, mâncărurile fierte foarte mult, carnea grasă, tofu.
În faza a doua, după două săptămâni, se reintroduc treptat (o dată la 3 zile) grăsimile şi proteinele animale (iniţial cu uz limitat); acestea trebuie consumate la prânz şi niciodată în combinaţie cu carbohidraţi.
În faza a treia, după cel puţin 6 luni de menţinere, trebuie consumate în continuare mai multe calorii “bune”; uneori însă se pot mânca şi câteva calorii “rele” (oricum nu trebuie să depăşească ¼ din hrana totală); întotdeauna o masă la care s-au consumat calorii “rele” trebuie să fie precedată şi urmată de mese pe bază de calorii “bune”.
Pro: nu trebuie cântărite alimentele şi nici contabilizate caloriile. Este un regim care previne diabetul, moleşeala, scăderea puterii de concentrare şi nu provoacă creşteri şi scăderi puternice de glicemie.
Contra: ţinând acest regim, pot apărea carenţe de nutrienţi, deci este necesar să se consume concomitant integratori de vitamine şi de săruri minerale (după cum însuşi Lipetz recomandă).
Indicată în caz de supraponderalitate şi problem conexe (tulburări de circulaţie, de metabolism şi articulare).
Contraindicată diabeticilor insulino-dependenţi (pot urma cura doar sub supravegherea medicului).
Mic dejun: fulgi de cereale şi tărâţe cu lapte degresat; suc proaspăt de portocală; iaurt natural.
Prânz: iahnie de linte cu usturoi şi ghimbir; salată din fructe proaspete.
Ora 16.00: legume crude cu brânză de vaci.
Cină: salată de castraveţi (asezonată cu oţet şi cu ierburi aromatice); pâine de secară integrală; supă de spanac; vinete şi dovlecei (feliate şi făcute la grătar, alternate cu brânză degresată şi suc de roşii).