Adevărul despre mămăligă. Câte grame trebuie să consumi pe zi ca să nu te îngrași și de ce nu trebuie fiartă prea mult timp

Mămăliga este, fără doar şi poate, unul dintre simbolurile naţionale ale românilor şi un aliment nelipsit de pe mesele noastre atât de sărbători, cât şi în perioadele de post.

Ea însoţeşte de minune mâncărurile tradiţionale precum sărmăluţele, tochitura, brânza cu smântână, dar poate la fel de bine să fie mâncată alături de un ou ochi moale, o fasole la ceaun, o ciorbă sau o delicioasă tocăniţă ori ciulama de ciuperci.

Ce să mai lungim vorba, mămăliga este un aliment de care nu ne putem despărţi şi care capătă din ce în ce mai multă popularitate chiar şi în rândul restaurantelor cu pretenţii!

Recomandări

Cum slăbești după 40 de ani fără să te înfometezi. 14 trucuri de slăbit eficiente

Dieta cu care a slăbit Monica Anghel. Ce face vedeta când are poftă de dulce

Dar pe cât de iubită e, pe atât de controversată îi este reputaţia. În Moldova e o vorbă, care zice că cine mănâncă mămăligă are (scuzaţi expresia!) fundul mare. Aşa să fie? În Maramureş se mai zvoneşte că femeile care mănâncă des mămăligă sunt mai fertile şi nu îndură atâtea chinuri la naştere. Iar printre sportivi umblă vorba că o mămăligă după antrenament ar ajuta la creşterea masei musculare.

Care dintre aceste vorbe sunt adevărate, care nu şi de ce să mâncăm mămăligă în loc de pâine ne spun dr. Şerban Damian şi dr. Mihaela Bilic.

Mămăliga – beneficii și mituri

Vindecă diabetul, ne scapă de stres, previne artrita – dacă am răspunde cu DA la toate aceste afirmaţii, n-am mai avea peste 350 de milioane de suferinzi de diabet, vreo 70% din populaţie stresată şi vreo patru milioane de români cu dureri articulare. Din păcate însă, mămăliga nu este soluţia magică la toate aceste probleme de sănătate.

E adevărat, mămăliga are un indice glicemic mai redus, însă asta nu o face un aliment-minune care să te scape de diabet. Doar atunci când este asociată cu alimente sănătoase, bogate în vitamine şi minerale, fibre, proteine şi alţi nutrienţi importanţi putem spune că are un oarecare efect benefic, spune Dr. Mihaela Bilic.

Aminoacizii din porumb ar putea reduce într-o anumită măsură nivelul de zahăr din sânge, însă într-o alimentaţie haotică, pofticioasă am spune, dulciurile îşi găsesc frecvent locul iar efectul benefic este anulat instantaneu.

Şi nu uita că mămăliga consumată în trecut în cantităţi impresionante, din cauza sărăciei şi a secetei, care nu permitea consumul unor alimente de lux precum carnea, laptele, legumele sau ouăle, a dus la apariţia pelagrei, o boală caracterizată prin piele foarte uscată şi aspră, cu iritaţii şi crăpături dureroase, simptome apărute tocmai din cauza lipsei unor vitamine esenţiale de origine animală.

Consumul de terciuri de porumb este, de asemenea, privit ca un ajutor de nădejde pentru sportivii de performanţă. Fiziologul spaniol E.A. Rodriguez a iniţiat un amplu program de cercetare şi a descoperit că anumite substanţe din mălai, mai exact acidul palmitic şi cel arahidonic, au rol important în dezvoltarea fibrei musculare.

Însă şi aici trebuie precizat că „asocierile alimentare corecte şi exerciţiile fizice joacă rolul cel mai important, nu consumul de mămăligă”, adaugă Dr. Şerban Damian.

Mămăliga este şi o bună sursă de betacaroten, ale cărui beneficii le poţi descoperi aici. Cercetările arată că este mai uşor de digerat carotenul din mălai spre deosebire de cel din morcovi sau spanac. De asemenea, mămăliga sprijină dezvoltarea bacteriilor benefice din intestine, putând preveni afecţiuni grave cum este cancerul de  colon.

Foarte important de amintit este faptul că mămăliga nu conţine gluten (folosit frecvent ca aditiv în prepararea pâinii, pentru a ajuta la creşterea produselor de panificaţie, face aluatul pufos, elastic), deci poate fi consumată chiar şi de către persoanele care au intoleranţă la această proteină (ce se găseşte şi în bere, paste, pastă de dinţi, maioneză, mezeluri etc.), poate fi servită atât caldă cât şi rece, la micul dejun, la prânz, seara sau chiar între mese, ca gustare, spune Mihaela Bilic.

Pentru a da un gust deosebit, poţi adăuga în amestec ardei iuţi sau diverse condimente, dar care accelerează în acelaşi timp metabolismul.

Cura de slăbire cu mămăligă

Cât priveşte slăbirea cu mămăligă, aici există un sâmbure de adevăr. Faţă de 200 de calorii cât are 100 de grame de pâine, aceeaşi cantitate de mămăligă ajunge la doar 70 de calorii, plus că aduce organismului carbohidraţi complecşi de bună calitate, care conferă energie, saţietate şi o mai bună digestie.

Atenţie: mămăliga nu trebuie fiartă până se afumă deoarece apar substanţe toxice precum acrilamida iar toţi aminoacizii benefici dispar, lăsând în urmă doar compuşi cancerigeni. Dar trebuie fiartă suficient cât să devină puţin lipicioasă şi să nu se desprindă de pe lingură, afirmă dr. Şerban Damian.

Şi încă o atenţionare: nu consuma mai mult de 100 de grame de mămăligă pe zi, adică o felie, sau trei linguri, dacă este moale!

Mai mult decât atât, consumul de mămăligă, spre deosebire de cel de pâine, nu balonează.

Balonarea apare în momentul în care fibrele din cereale nu sunt suficient descompuse în intestin iar drojdia din compoziţia pâinii fermentează. În cazul mălaiului, acest lucru nu se întâmplă.

Dar trebuie ţinut cont şi de faptul că balonarea frecventă, durerile abdominale şi gazele intestinale pot fi simptome ale bolii celiace, ale intoleranţei la gluten sau ale bolii Crohn, deci dacă observaţi astfel de semnale nu întârziaţi vizita la medic.

Pufuleţii, buni sau răi?

Şi ne referim aici la pufuleţii clasici, fără adaosuri de prafuri cu gust de brânză sau păcătoasa glazură de ciocolată.

O pungă cu pufuleţi nu depăşeşte 200 de calorii, deci poate fi consumată ocazional ca gustare, conferind saţietate şi plăcere în acelaşi timp.

Știi ce e însă interesant? Că pufuleții au mai multe calorii decât mămăliga, deși, teoretic, ar trebui să conțină aceleași ingrediente: apă, sare și mălai.

Numai că în cazul pufuleților multă lume nu ia în calcul uleiul de palmier. Acesta nu numai că aduce calorii cu duiumul, dar este asociat – dacă este consumat în cantități mari – și cu reacții alergice, creștere în greutate, nivel crescut al colesterolului.

Reţete cu mămăligă

• lasagna din mămăligă şi vinete
•  bulz tradiţional
• ruladă de mămăligă cu stafide, gem şi nucă de cocos