Europenii au ape mai curate, generează mai puţine deşeuri la gropile de gunoi, reciclează mai mult, iar politicile de mediu puse în practică generează locuri de muncă şi creştere economică.
Cu toate aceastea poluarea aerului şi dispariţia animalelor şi plantelor rămân subiecte de rezolvat pe agenda Europei . Acestea sunt principalele concluzii ale raportului „Mediul european – stare şi persective”, lansat săptămâna trecută de Agenţia Europeană de Mediu şi dat publicităţii în cadrul campaniei Generation Awake.
În plus, raportul avertizează cu privire la faptul că viziunea pentru anul 2050 a Europei, respectiv „O viaţă bună, în limitele planetei noastre” nu poate fi îndeplinită în condiţiile actuale, iar politicile de mediu trebuie să fie mult mai ambiţioase faţă de cum se prezintă în momentul de faţă.
„Raportul arată în mod clar că politicile de mediu ale UE produc rezultate pozitive. Politicile de mediu generează şi locuri de muncă. Creşterea spectaculoasă a economiei ecologice, chiar şi în cei mai dificili ani ai recesiunii, este de bun augur pentru competitivitatea Europei.Trebuie să rămânem mereu vigilenţi pentru a garanta că o politică de mediu bună, pusă corect în aplicare, implică rezultate excelente atât pe uscat, cât şi pe mare. Investiţiile inovatoare menite să garanteze prosperitatea şi calitatea vieţii reprezintă o prioritate, iar investiţiile pe termen lung pe care le facem astăzi pot garanta că în 2050 vom trăi bine, în limitele resurselor de care dispune planeta”, a declarat Karmenu Vella, Comisarul European pentru Mediu, Afaceri Maritime şi Pescuit la lansarea raportului.
Investiţiile în protecţia mediului generează locuri de muncă
Raportul precizează că protecţia mediului reprezintă o investiţie economică solidă. Între 2000 şi 2011, industriile ecologice au crescut cu peste 50 % în Uniunea Europeană, acestea reprezentând unul dintre puţinele sectoare care au prosperat în mod constant, în ciuda crizei.
De asemena, raportul mari arată că gestionarea deşeurilor este în curs de îmbunătăţire, deşi economia europeană nu este nici pe departe circulară, având prea multe deşeuri îngropate în pământ şi un potenţial neexploatat în materie de reciclare şi valorificare energetică. Cu toate acestea, 42% din deşeurile municipale la nivel de UE sunt reciclate sau transformare în compost, ceea ce reprezintă un progres semnificativ.
Raportat la cât produce, România este în topul poluatorilor
50% din impactul dăunător al poluării aerului este cauza de 1% din producătorii industriali din Europa. În acest caz pagubele se ridică la 165 miliarde de euro anual. Cea mai păguboasă industrie este cea energetică, acesta fiind responsabilă de 67% din totalul daunelor provocate.
Cei mai mari poluatori ai Europei din punct de vedere al pagubelor produse sunt Germania, Polonia, Marea Britanie, Franţa şi Italia. Totuşi, dacă pagubele sunt raportate la cât produc ţările, cele mai dăunătoare sunt Bulgaria, România, Estonia şi Polonia.
Sute de mii de europeni mor din cauza poluării aerului
În pofida unor îmbunătăţiri legate de calitatea aerului şi a faptului că respirăm un aer mai curat faţă de deceniile trecute, poluarea aerului şi poluarea fonică continuă să provoace un impact serios asupra sănătăţii, în special în zonele urbane. Conform statisticilor UE, circă 430.000 de decese premature au fost atribuite particulelor fine în suspensie. Expunerea la zgomotul ambiental s-a estimat că provoacă moartea a 10.000 de persoane din cauza bolilor de inimă şi atacurilor cerebrale în fiecare an.
Un sfert din animalele din România sunt ameninţate
Raportul mai subliniază faptul că Europa nu este în grafic în ceea ce priveşte stoparea pierderii biodiversităţii, întrucât dispar în continuare o serie de habitate pentru animale şi plante. O proporţie mare a speciilor protejate (60%) şi a tipurile (77%) sunt considerate a fi într-o stare nefavorabilă de conservare. Biodiversitatea marină, în special, rămâne ameninţată.
Chiar dacă România are peste 900 de arii naţionale protejate şi peste 500 de situri Natura 2000, 25% din speciile de animale sunt considerate ameninţate, restul de 75% fiind supuse unei presiuni crescânde din cauza unor habitate corespunzătoare în afara ariilor protejate.
Mai puţine emisii cu gaz de efect de seră
Emisiile cu gaz de efect de seră au scăzut cu 19% din 1990 încoace, în ciuda unei creşteri cu 45% a producţiei economice. De asemenea, s-a redus utilizarea combustibilor fosili la fel şi emisiile unor poluanţi generaţi de transporturi şi industrie. Mai recent, consumul total de resurse în UE a scăzut cu 19% din 2007, se generează mai puţine deşeuri şi ratele de reciclare îmbunătăţindu-se semnificativ în fiecare ţară.
Chiar dacă în România emisiile de dioxid de sulf au scăzut cu 48,8% între 2005 şi 2011, ţara este afectată de schimbările climatice, media anuală a temperaturilor crescând cu 0,5 grade între 1988 şi 2010.
Despre raportul „Mediul european – stare şi persective”
Raportul este o evaluare integrată privind mediul din Europa, care include date de la nivel global, regional şi naţional, precum şi comparaţii între diverse ţări. Acesta analizează, de asemenea, următorii 5 ani şi perioada ulterioară şi transmite o avertizare clară cu privire la riscurile de deteriorare a mediului, care afectează, la rândul lor, bunăstarea şi prosperitatea umanităţii. Analiza solicită elaborarea unor politici mai integrate — apel la care Comisia răspunde printr-o serie de iniţiative de mediu pentru 2015, printre care se numără un nou pachet mai amplu privind economia circulară, o revizuire a Strategiei UE privind biodiversitatea, un plan de acţiune referitor la guvernanţa oceanelor şi un pachet modificat în materie de calitate a aerului.
Raportul a fost elaborat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM), în cadrul unei iniţiative comune în care a colaborat strâns cu Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (Eionet), precum şi cu serviciile Comisiei Europene.