Sensibilitatea crescută faţă de sunete ar putea fi un indiciu al creativităţii unor personalităţi de geniu precum Charles Darwin şi Franz Kafka, întrucât ambii acuzau o anumită dificultate în filtrarea zgomotelor, potrivit unui studiu realizat recent în Statele Unite ale Americii.
Psihologii americani cred că această incapacitate de a bloca informaţiile senzoriale irelevante ar putea fi un indiciu puternic care atestă existenţa unei creativităţi deosebite, potrivit dailymail.co.uk, citat de Mediafax.
Scriitorul francez Marcel Proust a rămas în istorie şi pentru faptul că purta foarte des dopuri de urechi şi pentru că şi-a căptuşit dormitorul cu dopuri de plută pentru a bloca astfel zgomotele din exterior în orele în care scria.
Franz Kafka declara la rândul său: „Am nevoie de singurătate pentru a scrie. Nu ca un pustnic – pentru că nu ar fi suficient – ci ca un om mort”.
Charles Darwin şi Anton Cehov se plângeau şi ei adeseori de faptul că întâmpinau dificultăţi majore atunci când venea vorba de filtrarea zgomotelor exterioare.
Cercetătorii de la Universitatea Northwestern din statul american Illinois au monitorizat 100 de persoane în ceea ce priveşte capacitatea lor de a găsi soluţii originale la diverse probleme şi au descoperit o asociere puternică între creativitate şi incapacitatea de a bloca stimulii auditivi irelevanţi.
Într-o serie de teste, cei 100 de voluntari au oferit soluţii pentru diverse scenarii ce le-au fost prezentate, iar provocarea principală a acelor teste a constat în găsirea cât mai multor soluţii originale.
Experimentul a fost creat pentru ca psihologii americani să poată să măsoare nivelul de „reprezentare creativă a lumii reale” pentru fiecare participant.
Potrivit acestui studiu, ale cărui rezultate au fost publicate în revista ştiinţifică Neuropsychologia, voluntarilor care prezentau acea incapacitate le-a fost mai uşor să gândească creativ, putând să analizeze o serie mai largă de elemente în acelaşi timp.