Slăbeşte sănătos, inteligent şi repede!

Nutriţia este dinamică. Pe măsură ce ştiinţa evoluează, ceea ce azi se consideră a fi un aliment miraculos, a doua zi se descoperă a avea prea puţine efecte pozitive asupra sănătăţii, dacă nu chiar deloc.

Cum să facem diferenţa între mesajele contradictorii şi să nu ne lăsăm păcăliţi?

Nu este uşor, dar putem începe prin a afla ce conţin alimentele consumate frecvent.

Recomandări

Alimente sănătoase VS Alimente dăunătoare!

Celulita: învaţă să o combaţi şi prin metode naturale!

Caloriile contează

Produsele de la fast-fooduri, alimentele nesănătoase, băuturile carbogazoase, caloriile, grăsimile şi carbohidraţii în exces, pe de o parte, şi viaţa sedentară, de cealaltă parte, sunt tot atâtea motive care au dus la apariţia unui fenomen alarmant: obezitatea în plină expansiune. Dar care este principalul vinovat? Răspunsul este scurt: toate la un loc.

Alimentele se compun din grăsimi, carbohidraţi şi proteine. Grăsimile conţin 9 calorii pe gram. Proteinele şi carbohidraţii au 4 calorii pe gram (alcoolul conţine 7 calorii pe gram).

Fiind diferiţi, oamenii au implicit nevoie de calorii în cantităţi diferite. Persoanele mai corpolente şi mai active consumă mai multe calorii decât cele mai slabe şi mai sedentare. În funcţie de înălţime, vârstă şi efortul depus, o femeie matură are nevoie în general de vreo 1700-2000 de calorii pe zi, pe când unui bărbat îi trebuie cam 2000-2500.

Pe măsură ce înaintezi în vârstă, metabolismul tău încetineşte şi are nevoie de tot mai puţine calorii. Dacă organismul tău acumulează mai multe calorii decât are nevoie să consume, atunci te vei îngrăşa. Dacă însă consumi mai puţine calorii decât arde metabolismul tău, atunci vei pierde în greutate. 453,6 g de grăsime sunt egale cu circa 3500 de calorii, aşadar, ca să pierzi această greutate pe săptămână, fie trebuie să reducii caloriile cu 500, fie să faci mai multă mişcare pentru a consuma zilnic 500 de calorii, fie să combini aceste două metode.

Grăsimile conţin mai multe calorii decât proteinele sau carbohidraţii, deci este normal să-ţi limitezi cantitatea de grăsimi din hrană, cu toate că şi acest lucru poate să fie „o lamă cu două tăişuri”. Grăsimile sunt mai săţioase şi îţi taie pofta de mâncare pentru mai mult timp. Dacă îţi este în permanenţă foame, dar eviţi grăsimile, s-ar putea să descoperi că, fără să vrei, ai mărit volumul de carbohidraţi din dietă, sfârşind prin a asimila acelaşi număr de calorii.

Dar o nutriţie corespunzătoare şi o alimentaţie sănătoasă nu se reduc doar la calorii. Vei pierde oare jumătate de kg pe zi dacă mănânci zilnic 1200 de calorii, hrănindu-te cu îngheţată şi cartofi prăjiţi? Dacă ai nevoie de 1700 de calorii pe zi, cu siguranţă că vei slăbi. Dar îţi vei putea păstra sănătate cu un asemenea regim alimentar? Răspunsul este clar: NU.

Pentru a fi „slabă şi frumoasă”, organismul tău are nevoie de o varietate extrem de hrănitoare. Fructele şi legumele închise la culoare, cărnurile slabe şi peştele, lactatele, cerealele integrale, nucile şi anumite grăsimi intră în această categorie. Pâinea albă şi alimenele produse din cereale rafinate, dulciurile şi anumite preparate cu multă grăsime nu sunt deloc sănătoase. Asta înseamnă că nu mai ai voie să savurezi o gogoaşă? Ba da. Dar dacă mănânci gogoşi de mai multe ori pe săptămână, nu este tocmai bine.

Cât mai puţină grăsime şi colesterol

Grăsimea şi colesterolul au o reputaţie proastă, aşa că s-ar putea să te surprindă să afli că ambele sunt esenţiale pentru o sănătate de fier. Amândouă îndeplinesc roluri importante în organism.

Straturile de grăsime protejează organele, ajută la reglarea temperaturii corpului şi îţi pot controla apetitul. Cu toate acestea, nu toate felurile de grăsime sunt bune pentru organism.

Colesterolul nu este o grăsime, nu conţine calorii. Este o lipidă ceroasă sau o substanţă asemănătoare grăsimii, care există în fiecare celulă. Intră în alcătuirea membranelr care protejează nervii şi contribuie la sinteza anumitor hormoni, cum ar fi testosteronul şi estrogenul. Ficatul produce colesterol în funcţie de nevoile organismului – aprox. 1000 mg pe zi.

Multe activiăţi afectează volumul de colesterol, printre care fumatul şi exerciţiile fizice, alimentele fiind de asemenea un factor de influenţă. La prima vedere poate părea o contradicţie, dar a evita alimentele bogate în colesterol nu înseamnă neapărat a limita cantitatea de colesterol din sânge.

Dulciuri pentru amatorii de dulce

Mai există o eroare fatală în alimentaţie şi anume dieta bogată în carbohidraţi rafinaţi. Ca şi în cazul grăsimilor, există carbohidraţi „buni” şi „răi”. Cei din legume, din cereale integrale, nuci, leguminoase şi fructe au un aport de fibre care încetineşte viteza de digerare, precum şi un imens volum de vitamine, minerale şi compuşi care au efecte benefice asupra sănăţii.
Carbohidraţii din cereale şi zaharuri rafinate – pâinea albă, pastele, biscuiţii, băuturile carbogazoase, cartofii prăjiţi şi fursecurile, de exemplu – sunt săraci în substanţe naturale nutritive şi în fibre, având zero beneficii pentru sănătate sau siluetă.

Ce inseamnă să mănânci sănătos

Atunci…cum să le împaci pe toate? Trebuie să numeri caloriile, să reduci grăsimile sau carbohidraţii? Care este echilibrul între proteine, carbohidraţi şi grăsimile ce asigură o sănătate solidă?

Poţi studia piramida alimentelor sau orice ghid dietetic tradiţional şi vei afla că trebuie să consumi un volum redus de grăsimi – nu mai mult de 30% din caloriile tale zilnice – şi să te asiguri că 55-60% din caloriile tale provin din carbohidraţi şi numai 10-15% din proteine.

Dacă ai limitat consumul de grăsimi în ultimii ani şi tot ai luat în greutate, vei înţelege mai bine că numărul redus de grăsimi este doar un aspect al problemei. Când alimentele sunt prelucrate pentru înlăturarea grăsimilor din ele, se adaugă adesea un surplus de zaharuri, chiar dacă volumul de grăsimi este mai scăzut, cel de carbohidraţi este mai ridicat, iar numărul de calorii rămâne acelaşi.

Grăsimile nu sunt principalul inamic, cel puţin nu toate. Nu consumul de grăsimi te îngraşă. De fapt, o alimentaţie bogată în grăsimi te poate ajuta să mănânci mai puţin în total, pentru că grăsimile sunt săţioase.

Nici carbohidraţii nu constituie neapărat principalul inamic. Legumele, leguminoasele, fructele şi cerealele sunt bogate în carbohidraţi. Dar mai au un conţinut ridicat de vitamine, minerale sau compuşi fitochimici.

Un regim alimentar sănătos, care să te protejeze de boli dar să îţi menţină şi silueta armonioasă nu este un proces complicat. De fapt, totul se rezumă la câteva alegeri simple, pe care însă trebuie să le faci zi de zi. De exemplu, de acum înainte, în loc să cumperi un pachet de orez alb, mai bine orientează-te spre orezul brun. În locul unui iaurt cu aromă de afine, mai bine ia-ţi un iaurt simplu şi câteva afine proaspete presărate deasupra.

Alimentaţia trebuie făcută cu cap şi moderaţie. Câţiva cartofi prăjiţi la o petrecere sau un picnic nu vor fi sfârşitul lumii, dar o porţie de cartofi prăjiţi în fiecare zi poate avea un pronunţat efect negativ asupra greutăţii şi sănătăţii tale!