Dispozitive medicale inteligente pentru pacienţi inteligenţi

În acest moment, pacienţii se pot împărţi în trei categorii: cei care nici nu vor să audă de medici şi nu trec cu anii pe la un cabinet pentru un consult de rutină, cei care respectă în linii mari termenele analizelor şi consultaţiilor medicale şi pacienţii care au acces la tehnologie, sunt preocupaţi de prevenţie şi devin parte din procesul medical – îşi automonitorizează diverse funcţii şi prezintă rezultatele medicului curant.

Despre ultima categorie – “pacienţii inteligenţi” am stat de vorbă cu dr. Marius Geantă, cofondator Centrul de Inovaţie în Medicină.

CSÎD: Cum se va schimba relaţia pacient-medic în viitor?

Recomandări

Parodontoza, o boală care se tratează!

Imagistică prin Rezonanţă Magnetică sau Tomografie Computerizată

Dr. Marius Geantă: Inevitabil, relaţia medic-pacient se va schimba, iar epoca în care intrăm va fi marcată de o evidentă emancipare medicală. Se discută despre “evidence-based medicine”, dar de multe ori constatăm “eminence-based medicine” – o tiranie a experţilor în domeniul medical care exclude punctul de vedere al pacientului. Pacienţii inteligenţi, interconectaţi reprezintă o provocare esenţială pentru parternalismul medical.

CSÎD: Şi totuşi, azi informaţia medicală s-a liberalizat, mulţi pacienţi se informează şi merg cu temele făcute (bine) uneori la medic. Cei mai mulţi pacienţi, evident, interpretează greşit informaţiile medicale.

Dr. M. G.: Medicul are cele mai multe cunoştinţe despre medicină, dar asta nu presupune şi faptul că ştie cel mai bine ce se întâmplă într-adevăr cu fiecare dintre pacienţii pe care îi are în grijă.
Consimţământul informat al pacientului a fost introdus abia în anul 1957, aşadar suntem încă, la scara istoriei, foarte aproape de momentul în care balanţa informaţională dintre medic şi pacient a început să se echilibreze. Până acum, medicul avea informaţiile, iar pacientul trebuia să urmeze conduita prescrisă, fără prea multe comentarii. Nota bene: prescrierea medicamentelor de către medic se face încă în limba latină :-). Ghidurile sunt o expresie a medicinei de masă, populaţionale, în timp ce acum ne îndreptăm către medicina personalizată, în care rolul esenţial îi va reveni pacientului, ajutat de evoluţia tehnologică fără precedent.

CSÎD: Reţelele sociale au captat aproape toată atenţia şi timpul utilizatorilor făcându-i să citească mai puţin presa scrisă sau on-line ori cărţi să urmărească programele tv tot mai rar. Ce influenţă au reţelele sociale asupra relaţiei pacient-medic?

Dr. M. G.: Reţelele sociale au marcat deja şi domeniul sănătăţii. Patientslikeme.com este probabil cea mai cunoscută platformă online, un loc în care pacienţii îşi împărtăşesc experienţele, discută despre boli, despre tratamente, despre studiile clinice şi despre medicii cei mai buni. Facebook are 1,3 miliarde de oameni conectaţi (în numai 10 ani) – aceasta echivalează cu toată populaţia Chinei. Şi expansiunea continuă; practic unu din 6 oameni de pe planetă este pe Facebook.  În fiecare minut, se înregistrează 2 milioane de like-uri pe Facebook, 17 ore de upload pe youtube şi peste 300.000 de tweets.

CSÎD: Ce schimbă accesoriile inteligente în viaţă noastră?

Dr. M. G.: În acest moment, populaţia totală a planetei este de 7.2 miliarde de oameni, care sunt interconectaţi prin peste 25 de miliarde de dispozitive. Pentru anul 2020, estimările arată că
populaţia va ajunge la 7,6 miliarde, în timp ce numărul de dispozitive conectate va trece de 50 miliarde (6,58 per persoană).
Toate acest date susţin apariţia a ceea ce s-ar putea numi IoMT (Internet of Medical Things), fundamentul pentru o nouă medicină.

CSÎD: Ce device-uri medicale ce pot fi folosite şi acasă au mai apărut pe piaţă?

Dr. M. G.: Iată câteva noutăţi.

1.Analizele medicale

70-80% din decizia medicului este luată pe baza analizelor de sânge. Metoda recoltării sângelui venos datează din anul 1.400 î.Hr, iar laboratoarele moderne, aşa cum le ştim acum, datează din anii ’60. Este timpul pentru schimbare şi pentru creşterea confortului pacientului, alături de scăderea costurilor.
Compania Theranos din SUA oferă o baterie de peste 100 de analize uzuale, la jumătate din preţul decontat de sistemele americane de asigurări, sângele fiind recoltat din deget, nu din venă. Rezultatele sunt disponibile în câteva minute, pot fi trimise pacienţilor prin email sau într-o aplicaţie dedicată, de unde pot ajunge apoi la medic.

2. Lab on a chip

Analize medicale făcute cu telefonul mobil, la care se ataşează un dispozitiv cu un chip capabil să analizeze volume reduse de sânge, salivă, urină sau chiar ADN. Tehnologia există, fiind deja în faza de testare avansată de către companii precum Genia, Biomeme sau QuantuMDx. Aplicaţiile practice pot merge de la genotiparea rapidă în vederea stabilirii interacţiunii unui medicament care urmează a fi administrat şi până la secvenţierea rapidă a unei bacterii pentru a determina tipul acesteia, în vederea alegerii antibioticului eficient (fără a mai aştepta antibiograma, cum se întâmplă acum, timp de 72 de ore).

3. Lab in the body

Dispozitive ataşate corpului prin care sunt determinate modificări ale diverselor substanţe din organism, putând realiza predictţia pentru un infarct miocardic, de exemplu: http://mariusgeanta.ro/peste-4-ore-vei-suferi-un-infarct-miocardic/

4. Aparatul de radiologie ataşat la mobil

Se află în stadii incipiente de dezvoltare la UCLA, şi se bazează pe principiul numit triboluminescenţă.

5. RMN portabil

Aparat cu dimensiuni reduse, de 10/10 cm, care poate furniza informaţii esenţiale pentru diagnosticul cancerului, prin determinarea profilului molecular, nu prin imagistică (aşa cum este cazul aparatului RMN pe care-l cunoaştem acum)

6. Ecograful de buzunar

Vscan este deja aprobat în SUA (https://vscan.gehealthcare.com/en-emea/introducing-vscan-family-emea) şi deja se anticipează că va detrona, în câţiva ani, stetoscopul, ca utilizare în practica medicală. Nota bene: în 2016 se împlinesc 200 de ani de la descoperirea stetoscopului, care încă stă la baza diagnosticului a numeroase boli cardiace sau pulmonare! Vscan este deja utilizat în SUA, două universităţi punând la dispoziţie aparatul studenţilor încă din primul an de curs. Avantajul major al Vscan constă în faptul că oferă imaginea cavităţii cardiace în timp real, fiind practic un ecograf de dimensiunile unui stetoscop, uşor de folosit în mod curent, la toţi bolnavii.

7. Otoscopul din telefonul mobil (https://www.cellscope.com/)
Pentru diagnosticarea infecţiilor urechii. Dispozitivul se poate ataşa la telefonul mobil, imaginea poate fi captată şi trimisă prin email medicului, pentru diagnostic. Utilitatea maximă este în cazul copiilor care fac frecvent infecţii ale urechii.