Dacă nu ai disponibilitatea şi timpul necesar pentru a învăţa singură să faci sport sau pentru a învăţa cum se realizează corect exerciţiile, atunci instructorul devine o persoană foarte importantă pentru tine, iar alegerea lui una dificilă. De ce?
Pentru că, teoretic, un instructor profesionist, pe lângă pregătirea de specialitate, ar trebui să aibă cunoştinţe de kinetoterapie, nutriţie şi psihologie.
În cartea „Slim”, Carmen Brumă susţine că nu este suficient ca antrenorul personal pe care îl alegi să fi făcut sport de performanţă, să fi absolvit ANEFS (Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport) sau un curs de instructori. Trebuie să fie la curent în permanenţă cu ultimele tendinţe, să meargă la conferinţele organizate pe această temă, să fie capabil să le facă programe personalizate clienţilor săi, să fie creativ şi să-i placă ce face.
Atunci când începi colaborarea cu un instructor, acesta trebuie să îţi facă o evaluare corectă şi realistă. Dacă îţi promite rezultate spectaculoase în 2-3 luni… te păcăleşte. Programul de sport întocmit este obligatoriu să ţină cont de capacităţile tale fizice, orarul zilnic, situaţia medicală, obiectivele propuse şi regimul alimentar.
Instructorul trebuie să stea aproape tot timpul lângă tine atunci când lucrezi, pentru a se asigura că execuţi corect exerciţiile şi că nu te accidentezi. Dacă în timpul unui exerciţiu simţi dureri, e bine să te opreşti, indiferent de ce va spune instructorul. Dacă e profesionist, te va sfătui şi el acelaşi lucru.
Renunţă la instructorii care te forţează să lucrezi cu greutăţi foarte mari, pe care de abia le poţi ridica. Dacă suferi de afecţiuni ale coloanei vertebrale, nu trebuie să foloseşti greutăţi foarte mari, iar poziţiile în care lucrezi trebuie să îţi izoleze spatele.
Un instructor care e nemulţumit mereu de performanţele tale, care nu remarcă niciodată progresele făcute, te poate demoraliza şi forţa să renunţi. Mai bine schimbă instructorul!
Pe de altă parte, dacă îţi spune încontinuu cât de minunată eşti atunci când te îngraşi în loc să slăbeşti şi vii rar la sală, iar nu e bine. Un instructor bun şi cu experienţă va şti întotdeauna să găsească echilibrul între aceste două atitudini.
Am auzit cazuri în care instructorul recomandă să nu se bea apă sau alte lichide în timpul antrenamentului şi încă trei ore după. Nu renunţa la apă în acest caz, ci la instructor!
Există, de asemenea, antrenori personali care te sfătuiesc să iei diverse suplimente nutritive dubioase, pe bază de efedrină, care blochează absorbţia grăsimilor, taie pofta de mâncare şi te ajută să slăbeşti. Efedrina este periculoasă, indiferent de ce îţi spune instructorul, pentru că măreşte pulsul, tensiunea arterială, provoacă palpitaţii, deshidratare şi accidente vasculare. În America au fost personae care au murit din această cauză! Nu lua de bune sfaturile unui instructor numai pentru că acesta este angajatul unei săli de sport şi presupui că este un profesionist şi „ştie despre ce vorbeşte”. Verifică mai multe surse!
De asemenea, dacă antrenamentele tale sunt aceleaşi de peste 6 luni, fără să se schimbe ceva în structura sau ordinea exerciţiilor, nu e semn bun. Organismul se obişnuieşte şi nu mai reacţionează dacă antrenamentele sunt trase la indigo.
Un instructor care îţi promite că nu vei mai avea burtă dacă faci mii de abdomene, fără să îţi amintească despre importanţa exerciţiilor cardio şi a alimentaţiei în acest caz, este un amator.
Chiar dacă pare o abordare superficială, imaginea unui instructor este o carte de vizită pe care n-ar trebui să o treci cu vederea. Colăceii şi musculatura netonifiată nu-l recomandă pe posesor pentru poziţia de antrenor personal.
De ce n-a aplicat în cazul lui ceea ce are pretenţia că te va învăţa pe tine? Oare nu cumva metodele lui n-au funcţionat?