Trăim în epoca topurilor, a clasamentelor, a competiţiilor. Suntem într-un concurs continuu şi dorim doar ceea ce este mai bun. Asta se întâmplă şi în farfurie.
Pentru că vrem să ne simţim şi să arătăm cât mai bine, avem tendinţa să alegem alimente naturale ce beneficiază de un PR cât mai bun.
Aşadar, nu orice legume ajunge în orice condiţii în farfurie ci doar cele de sezon, crescute câte mai natural.
Pornim de la o realitate dureroasă: pe 10 mai în Bucureşti, 2015 – 1 kg de cireşe a costat cât 1 gram de aur: 150 lei. Ce alte fructe cântăresc atât de mult în preferinţele românilor? Nu prea am găsit răspunsuri, de aici şi ideile ingenioase ale comercianţilor de fructe privind preţul halucinant în comparaţie cu salariul minim pe economie: 975 lei.
Pe 21 mai 2015 însă preţul unui kilogram de cireşe autohtone a fost de 8 lei. Reconfortant aspect şi încurajator pentru consum mai în aceste vremuri tulburi – conţinutul de melatonină – un antioxidant excelent pentru calmarea sistemului nervos, utilă în caz de insomnii, nevroze, stări de anxietate şi migrene.
Sfat: consumaţi-le dimineaţa şi nu vă feriţi de sortimentele mai apoase sau de cireşele amare. Cu cât consumăm mai puţin zahăr cu atât mai bine. Vă povesteam acum câţiva ani că o cercetătoare din San Francisco Dr. Kenion, pe care am intervievat-o la Atena, a descoperit că zahărul scurtează viaţa. Experimentele sale au fost făcute pe viermii C. elegans pe care îi studiază de 3 decenii.
Nici măcar desenele animate cu Popey Marinarul nu m-au convins să mănânc în copilările mâncăruri făcute cu aceste frunze verzi. Acum realizez şi de ce: erau pline de ulei (obicei culinar specific românesc până nu demult adoptat în mai toate casele).
L-am descoperit după vreo 25 de ani. La o conferinţă de presă, gătit super simplu, la abur. Am început să cumpăr varianta congelată şi să o consum la micul dejun după ce o fierbeam şi adăugam la sfârşit puţin ulei de măsline extravirgin ori o linguriţă de ulei de cocos şi o linguriţă de reducţie de oţet balsamic. Îl asortez fie cu 2 ouă fierte tari fie cu puţină brânză. Mie îmi ţine de foame 4,5 ore şi mă bucură sentimentul pe care mi-l dă o hrană sănătoasă.
Se pare că spanacul nu trebuie însă fiert, dacă vrei să te bucuri de toate vitaminele şi mineralele de care dispune: acid folic, vitamina B1, B2, B6, B9, PP, C, E şi K, caroten, protide, lipide, glucide, mucilagii, luteină, fier, precum şi o substanţă specifică numită spinacină. La fel ca şi cireşele, spanacul este recomandat celor care se refac după o boală grea, precum şi în stări de oboseală şi epuizare.
Cine mă cunoaşte, cu siguranţă vă poate povesti cum l-am supus mai în glumă mai în serios la o “primă degustare”. Alimente peste alimente, fructe peste fructe – care mai de care mai ciudate şi mai exotice – aduse de prin călătorii sau descoperite după cercetări asidue pe rafturile magazinelor naturiste.
De curând, fiind în Italia, am dat peste nespole – fructe de mărimea şi culoarea caiselor, dar cu gust diferit.
Am cumpărat instant, 1 kg costă cam 6,5 lei şi m-am îndrăgostit de gustul acrişor (o combinaţie între caise şi corcoduşe). Am cumpărat şi pentru colegele din redacţia Ce se întâmplă, doctore? Şi ele au fost încântate de descoperire, mai ales că nespolele nu au decât 28 kcal/100 de grame. În ţări mai însorite precum cele din jurul Mediteranei, nespolele vestesc primăvara, dar ca toate fructele de la început de sezon sunt mai apoase – ceea ce este minunat pentru cei care sunt la dietă şi nu poţi renunţa la porţiile generoase de fructe.
Da, da – fructele îngraşă. Evitaţi să le consumaţi seara sau ca desert după o masă copioasă. Nespolele conţin multă vitamina A, C , vitamine din grupul B, săruri minerale. Aşadar, în vacanţe, dacă le întâlniţi – gustaţi-le!
Îmi aduc aminte că în copilărie, starea de bogăţie era reprezentată la nivel imaginar nu doar de palate şi aur ci şi de mese întinse, pline de carne. Exact ca în poveşti. Cei bogaţi se desfătau cu hălci rumenite. Ei bine, astăzi, mulţi dintre bogaţii lumii abia dacă se mai gândesc la carne ci au preferinţe din ce în ce mai dietetice.
Spre exemplu, milionarii din Manhattan adoră varza kale. Şi nu au ales-o întâmplător, ci pentru că bate record peste record la nutrienţi: varza kale conţine 134% din doza zilnică recomandată de vitamina C, conţine acid alfa linoleic, un acid gras din categoria Omega 3, conţine 133% din doza zilnică recomandată de vitamina A. În plus, 100 g frunzele de kale conţin 150 mg de calciu, în timp ce laptele conţine 125 mg.