5 super plante pentru imunitate

Zi de zi apar studii ce pun în lumină plante, legume sau fructe cu beneficii deosebite pentru sănătate.

Unele rămân în atenţia publicului, altele nu. Şi totuşi, dintre toate acestea câteva ne ajută să ne păstrăm sănătatea şi frumuseţea şi stimulează imunitatea. Le-am testat pe propria piele şi le punem sub lupă:

Pe locul întâi în preferinţele noastre – Aloe Vera.

O ştim de la bunicelor noastre, ce o plantau în glastre. Ne venea în ajutor în caz de arsuri sau acnee. Planta de Aloe este o sursă bogată de minerale precum calciu, sodiu, fier, potasiu, crom, magneziu, mangan, cupru şi zinc, dar este şi printre puţinele surse vegetale de vitamina B12, A, B, C, E şi acid folic, care nu pot fi asimilate corespunzător doar prin alimentaţie. Mai târziu, am descoperit că este de neînlocuit în viaţa noastră. Mai ales sub formă de gel pur. Consumat frecvent, gelul pur întăreşte sistemul imunitar.

Recomandări

Soluţii simple de a ne creşte imunitatea

Sistemul imunitar, bariera de protecţie a organismului

De asemenea, are efecte antibiotice, antiinflamatorii şi antiseptice, care ajută la tratarea anumitor probleme ale pielii precum eczemele şi psoriazisul.

Este recomandat şi persoanelor care au probleme cu tranzitul intestinal, creşte absorbţia de proteine, ameliorează arsurile la stomac şi are efect calmant asupra gingiilor şi ţesuturilor bucale moi. Toţi aceşti nutrienţi ajută la menţinerea greutăţii corporale în limitele normale, împiedică îmbătrânirea celulară şi asigură necesarul zilnic de energie. Cremele cosmetice pe bază de Aloe Vera sunt indicate pentru hrănirea pielii şi au efecte anti-aging.

Ceai de gălbenele, florile de aur

Le ştim tot din grădina bunicei. An de an, o colorau în galben-portocaliu. Şi nu întâmplător erau acolo. Minunatele flori galbene au multe beneficii atât pentru piele. Florile conţin vitamina C, betacaroten, steroli, flavonoide, tanini, ulei volatil. Ceaiul de gălbenele este uşor de preparat şi are proprietăţi antioxidante, antiinflamatorii, antimicrobiene, antiseptic, cicatrizante şi antiparazitare.

Este recomandat ca persoanele active care se simt foarte stresate să facă cure cu ceai de gălbenele. Compuşii acestuia luptă împotriva stresului oxidative. Şi doamnele şi domnişoarele trebuie să consume des ceai de gălbenele pentru a menţine sănătatea aparatului urinar.

De asemenea, persoanele care au probleme cu stomacul, pot ameliora afecţiuni precum: gastrita, indigestie, arsuri stomacale. Chiar şi pentru copii care suferă de afecţiuni gastrice, ceaiul de gălbenele se dovedeşte a fi util. În caz de răceală şi dureri în gât, gargara cu ceai de gălbenele va fi de ajutor. Ceaiul de gălbenele consumat zilnic are efect detoxifiant, deci ajută la eliminarea toxinelor dăunătoare din corp şi protejează ficatul, vezica urinară şi alte organe interne, favorizând în acelaşi timp scăderea în greutate. Ceaiul de gălbenele poate fi aplicat şi prin comprese (pentru ameliorarea acneei de exemplu), şi se poate folosi pentru spălături vaginale – la recomandarea medicului.

Arnica

Tot la capitolul bine de avut în casă se înscriu şi produsele pe bază de arnică. Această plantă are acţiune antiinflamatoare, antiseptică şi facilitează vindecarea rapidă a rănilor, fiind extrem de eficientă în tratamentul vânătăilor. Principalele indicaţii terapeutice sunt răni, contuzii, luxaţii, ameliorarea durerilor reumatice, imunitate scăzută, dureri de sâni, abcese, artrită, infecţii bacteriene şi fungice. Arnica este destinată doar uzului extern; preparatele nu trebuie aplicate niciodată în jurul ochilor şi gurii, nici pe rănile deschise.

Nemuritoarea cătină

Din când în când presa internaţională proclamă un nou fruct minune. De obicei acestea sunt exotice şi ajung la consumatorii români la preţuri incredibil de mari. Însă, natura este mai mult decât generoasă şi cu noi şi ne-a dăruit cătina. I se mai spune: ginseng românesc. Este potrivită pentru toate vârstele. Cei care nu sunt mari fani ai vaccinului anti-gripal, pot face o cură cu cătină la debutul anotimpului rece pentru a-şi stimula imunitatea. Cătina este plină şi de vitaminele A, B, E, K, dar şi de fosfor, potasiu, magneziu, fier.

Conţine mai mult betacaroten, decât morcovul. De asemenea, conţine aminoacizi esenţiali, acizii graşi esenţiali.  Se poate consuma ca atare sau macerată în miere de albine. De asemenea, în magazinele naturiste puteţi găsi ulei de cătină. Acesta ajută la scăderea colesterolului rău, la ameliorarea simptomelor ulcerului gastric, la buna funcţionare a ficatului. De asemenea, cătina are cea mai mare concentraţie de vitamina C dintre toate fructele şi are efecte antiaging.

Ghimbir

Unele dintre cele mai longevive popoare din lume în folosesc des în alimentaţie. Vorbim despre celebra rădăcină de ghimbir. Fie că se consumă murat alături de sushi la japonezi, fie că se consumă proaspăt –ghimbirul cu gustul său iute ne trezeşte simţurile la viaţă. Este folosit de mii de ani în medicina ayurvedică atunci când vine vorba despre indigestie, migrene şi răceli de sezon. Mai are efecte benefice şi atunci când vine vorba despre infecţii respiratorii, de bronşite, crampe musculare sau tuse.

În India şi Orientul Mijlociu încă de la primele simptome ale unei răceli, se face un ceai astfel: se rade ghimbir proaspăt, se stoarce o lămâie se pune o lingură de miere de albine şi apă caldă. Rezultatele apar rapid. Se asemenea, supa de curcan cu ghimbir este excelentă în acest sezon. Pentru prepararea ei este nevoie de carne de curcan, 1 praz, 1 şelină, 1 păstârnac, o jumătate de rădăcină de ghimbir, pătrunjel, piper. Se pun într-o cratiţă şi se lasă mult la fiert. Ce face atât de specială această rădăcină? Conţinutul său bogat în potasiu, zinc, calciu, cupru şi magneziu, vitaminele B6, vitamina C, vitamina D, dar şi uleiuri esenţiale cu multiple proprietăţi benefice, cum este gingerol, cineol, elemen, borneol, bisabolen, curcumen, phelladrene. De asemenea, ghimbirul este recunoscut pentru efectul său afrodisiac.