Chiar dacă reţeaua de socializare Facebook a devenit una dintre preocupările noastre cele mai importante, uneori chiar obsesive, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Princeton estimează că platforma şi-a atins apogeul de popularitate, iar curând vom deveni imuni la atracţiile sale şi până în 2017 o vom abandona.
Prognoza cercetătorilor americani se bazează pe măsurarea comparativă a “nivelului de trai” al celorlalte reţele sociale foarte populare la vremea respectivă, şi anume MySpace sau Bebo.
Psihologii consideră că această tendinţă de a ne detaşa de unele comportamente dependente este una naturală, iar viaţa noastră personală, socială şi profesională va continua şi dincolo de Facebook. “Ca orice fenomen social planetar, acesta va ajunge la saturaţie la un moment dat.
Ce-i drept, Facebook a depăşit cu mult aşteptările specialiştilor cu privire la nivelul maxim de saturaţie a societăţii, însă va descrie curând un trend descendent, aidoma curbei lui Gaus. Când vine vorba de fenomene sociale, întotdeauna panta ascendentă va fi mult mai întinsă în timp decât panta descendentă. Ca să ajungă la apogeu, reţelei Facebook i-au trebuit peste 11 ani de evoluţie, dar întreg fenomenul social se poate prăbuşi în maxim 2 ani de la atingerea apogeului. Aşa este natura omului, cultivă mult timp, dar se debarasează mult mai repede”, declară psihologul Iuliana Fűlaş.
Specialistul român este de părere că atunci când Facebook nu va mai face parte din viaţa noastră, majoritatea dintre noi vom experimenta patru faze, şi anume: negarea, furia, depresia şi acceptarea.
Prima fază pe care o vom experimenta cei mai mulţi dintre noi, atunci când Facebook va înceta să mai existe, va fi cea a negării, iar această etapă vine ca răspuns la o suferinţă severă, consideră psihologul Iuliana Fűlaş. “Sunt persoane care au nevoie de zile, săptămâni, ba chiar luni pentru a accepta şi a depăşi un anumit şoc, fie el şi despărţirea de o platformă online căreia i-am oferit foarte multă atenţie, nu ca individualităţi, ci la nivel de mase foarte largi de oameni. La aproximativ 24-48 de ore de la dispariţia reţelei Facebook apar simptomele de sevraj: indispoziţie, nervozitate, anxietate, iritabilitate, tulburări de somn etc”, declară psihologul.
A doua fază prin care vom trece este, conform specialistului, starea de furie. “Vom fi furioşi şi agresivi. În primă instanţă, vom începe să fim furioşi pe obiecte – pe reţeaua Facebook, iar furia noastră va translata către persoane – pe Mark Zuckerberg: Să-l dăm în judecată pe Mark, el e de vină, el ne-a făcut asta! – va fi o reacţie generalizată. După ce vom constata că nu ne putem răzbuna nici pe Facebook, dar nici pe fondatorul său, vom începe să dăm vina pe noi: Daca aş fi ştiut …, Dacă mi-aş fi făcut prieteni reali şi nu virtuali…?!, De ce tocmai acum când am 5000 de prieteni?!”, consideră psihologul Iuliana Fűlaş.
În a treia fază vom experimenta depresia şi vom fi invadaţi de tristeţe, vom crede că viaţa nu mai are sens, nu vom mai fi interesaţi de nimic, vom fi abătuţi şi lipsiţi de energie, crede specialistul. “În a treia etapă vom conştientiza că nu mai este nimic de făcut şi că am pierdut pentru totdeauna contul de Facebook, că suntem singuri, ca reţeaua online ne-a izolat social, că totul a fost doar o iluzie.
Este perioada cea mai grea, când poate apărea chiar şi consumul de droguri sau alcool, ca o încercare de a depăşi depresia şi insecuritatea personală. Este perioada în care o mare parte din populaţia globului, cei cărora Facebook le-a dezvoltat şi accentuat tulburările de personalitate narcisistă (persoanele care au o nevoie covârşitoare de admiraţie, snobii), histrionică (cei care vor sa fie în centrul atenţiei, joacă rol de victime sau „prinţese”), bordeline (cei care gândesc extrem: „totul sau nimic”, au tentative repetate de suicid), dependenţii (sunt cei care caută în permanenţă aprobarea şi sprijinul celor din jur), vor avea nevoie de psiholog, dar şi de psihiatru.
Dependenţii de selfie-uri vor fi cei mai afectaţi, pentru că nu vor mai avea cui să ceară atenţia. Unii se vor sinucide, pentru că nu vor concepe viaţa fără Facebook. Sunt scenarii plauzibile pe care noi, psihologii, le luăm în calcul, când vine vorba de un fenomen global”, declară psihologul Iuliana Fűlaş.
A patra etapă este acceptarea, care se face gradual, perioadă în care începem să ne organizăm. “Dezvoltăm comportamente compensatorii, unele pe care poate nu le-am experimentat de multă vreme: învăţăm să fim vii citind o carte, pictând un tablou, făcând plimbări în aer liber sau sport etc. Învăţăm să fim prezenţi în viaţa noastră. Reîncepem sa ne întâlnim cu prietenii, învăţăm să coexistăm. Reînvăţăm să fim sociabili, să relaţionăm unii cu alţii. Descoperim bucuria de a împărtăşi momentele importante din viaţa noastră, doar cu cei dragi sau doar cu persoana iubită şi nu cu mii de persoane pe care nici nu le cunoaştem în viaţa reală”, conchide psihologul Iuliana Fűlaş.