Când spunem genetică, mulţi dintre noi se gândesc la premiile Nobel sau la filmele SF. Dar această ramură a medicinei ne ajută din ce în ce mai mult în viaţa 100% reală. De pildă, ne poate spune de ce nu reuşim să avem o sarcină deşi analizele sunt perfecte, dacă există vreun risc genetic pentru făt, dacă sunt pe piaţă tratamente ţintite pentru tipul de cancer de care suferim, dacă putem lua anticoncepţionale fără riscul unor embolii pulmonare, dacă riscăm să moştenim anumite maladii din familie.
Am vorbit despre cele mai solicitate teste genetice cu Mariela Militaru, medic genetician Genetic Center, o specialistă care formează experţii în acest domeniu din ţara noastră.
CSÎD: Ce analize genetice ar trebui să facă parte din pachetul prenatal? Dar postnatal?
Dr. Mariela Militaru: Analizele genetice sunt testări care nu se fac în mod obişnuit, de aceea există anumite indicaţii specifice în funcţie de fiecare caz în parte. Există, totuşi, în opinia mea, două analize care ar trebui să fie implementate atât în pachetul prenatal – la toate gravidele indiferent de vârstă sau antecedente familiale de boli genetice – cât şi la nou-născuţi (pachetul postnatal). Este vorba de testarea mutaţiei ΔF508, cea mai frecventă mutaţie întâlnită în fibroza chistică, boală cu o incidenţă de 1/3.000. Cea de a doua analiză este detectarea mutaţiei 35delG, cea mai frecventă mutaţie întâlnită în surditatea genetică non-sindromică, boală ce are o incidenţă de aproximativ 1/1.000. În cazul în care vârsta mamei este peste 35 de ani, ar trebui efectuate cele două mutaţii descrise anterior şi, obligatoriu, efectuarea cariotipului fetal (analiza celor 46 de cromozomi) din lichid amniotic, deoarece creşte riscul apariţiei unor boli cromozomiale la copil odată cu creşterea vârstei materne. Postnatal, la un nou născut cu multiple malformaţii sau cu ambiguitatea organelor genitale externe, trebuie efectuată analiza cromozomială (cariotipul). De asemenea, rezultatele cele mai bune se obţin când copilul este diagnosticat cu hipoacuzie cât mai rapid cu putinţă – prin testare genetică în primele zile după naştere. Cu cât diagnosticul este întârziat, cu atât tratamentul este mai îndelungat, mai costisitor şi cu rezultate funcţionale mai slabe.
CSÎD: Cum aţi evalua ponderea analizelor genetice în şansele pentru o sănătate perfectă a viitorului bebeluş?
Dr. M.M.: Toată lumea îşi doreşte un copil sănătos şi, de aceea, consider că testele genetice sunt extrem de importante, iar ponderea lor ar fi de 75%.
CSÎD: Care sunt modificările genetice detectabile intrauterin?
Dr. M.M.: În perioada prenatală, pot fi detectate următoarele boli genetice: boli cromozomiale – Sindromul Down, sindromul Edwards, sindromul Patau, Sindromul Turner, Sindromul Klinefelter, apoi anomaliile de structură ale cromozomilor şi boli monogenice: distrofia musculară Duchenne, hemofilia, fibroza chistică, surditatea congenitală etc.
CSÎD: Au părinţii din România – şi, în general, pacienţii care au nevoie de analize genetice – acces la servicii similare celor din străinătate?
Dr. M.M.: La momentul actual, cred că serviciile genetice oferite acoperă cam 70% din ponderea celor existente în străinătate, ceea ce reprezintă un pas important pentru România. Rămâne, totuşi, în discuţie problema personalului calificat în a efectua şi a face interpretarea analizelor genetice la noi, precum şi lipsa fondurilor necesare achiziţionării aparaturii de ultimă generaţie. Noi am încercat să stabilim colaborări cu colegii noştri din Europa (Germania, Spania, Franţa, Grecia) ca să putem ajuta pacienţii din România să efectueze teste genetice pe care, din păcate, nu le putem realiza aici.
CSÎD: Sunt problemele genetice o cauză importantă a întârzierii sarcinii la multe cupluri care încearcă ani de zile să facă un copil?
Dr. M.M.: Infertilitatea de cuplu a devenit una din problemele esenţiale în patologia umană, mai ales în condiţiile în care multe ţări, printre care şi România, se confruntă din ce în ce mai mult cu problematica scăderii natalităţii şi a sporului natural negativ constatat an de an. Ştim că infertilitatea feminină este responsabilă în aproximativ 24% din cazuri, infertilitatea masculină reprezintă aproximativ 11%, cea masculină şi feminină aproximativ 40%, iar la cauze necunoscute avem aproximativ 25%. Cauzele genetice ale infertilităţii în cuplu sunt determinate fie de anomalii cromozomiale echilibrate, fie de mutaţii în genele care sunt implicate în procesul de gametogeneză (spermatogeneză sau ovogeneză). De aceea, la cuplurile care nu pot avea copii, în momentul în care au fost eliminate alte cauze (factori externi, locali, factori endocrini etc.) trebuie efectuate şi testări genetice. Vă pot spune, de pildă, că 10% dintre femeile infertile au o anomalie cromozomială de număr sau de structură şi că frecvenţa anomaliilor cromozomiale la pacienţii bărbaţi investigaţi este de 5-10%.
CSÎD: Se vorbeşte mult despre medicina personalizată. Cât de aproape sunt studiile de administrarea terapiilor ţintite în funcţie de gene, în cazurile de cancer?
Dr. M.M.: ”Tratamentul potrivit pentru grupul potrivit de pacienţi, la momentul potrivit plus medicina personalizată”. Pornind de la această definiţie, în ultimii ani au fost înregistrate succese uimitoare datorită progreselor spectaculoase ale ştiinţelor conexe biologiei moleculare, precum genetica sau genomica. Pacienţi cu acelaşi diagnostic clinic pot răspunde diferit aceluiaşi tratament. Pentru unii pacienţi tratamentul se poate dovedi eficace, pe când în cazul altora pot apărea efecte adverse sau nu se obţine beneficiul clinic dorit. Acest fenomen apare, în multe cazuri, din cauza diferenţelor genetice între pacienţi. La ora actuală, se pot face testări genetice pentru circa 60 de gene implicate în procesele canceroase şi există deja terapii ţintite pentru cancerul de colon, cancerul de sân, melanom, cancer bronho-pulmonar, o parte dintre leucemiile acute şi cronice etc. Eficienţa unui tratament antitumoral nu depinde atât de mult de aspectul histopatologic sau de localizarea anatomică a tumorii, ci de mutaţia genetică descoperită la nivel celular. Noi medicamente sunt înregistrate în fiecare an, şi aproximativ 400 noi molecule ţintă sunt în faze de testare clinică în terapia personalizată, în întreaga lume.
CSÎD: Care este cel mai impresionant dosar la care aţi lucrat ca genetician?
Dr. M.M.: Îmi amintesc de o situaţie recentă a unei paciente însărcinată în 15 săptămâni care ne-a solicitat ajutorul în interpretarea unor rezultate citogenetice fetale efectuate la un alt laborator care arătau prezenţa unei anomalii la nivelul cromozomului 1. Cei doi părinţi – după o noapte petrecută pe internet în care s-au documentat despre această anomalie – au venit la noi ferm convinşi că trebuie să renunţe la acea sarcină. A fost extrem de greu să îi conving că trebuie efectuate teste suplimentare pentru a vedea dacă, într-adevăr, cromozomul 1 este cu modificări. După multe zeci de minute de conversaţie, am reuşit să îi conving să facem testarea citogenetică şi pentru ei. Analiza s-a efectuat în regim de urgenţă şi marea surpriză a fost că tatăl prezenta exact aceeaşi modificare pe cromozomul 1, deci era purtător sănătos, ca şi bebelusul. Bucuria părinţilor a fost imensă la aflarea veştii, deşi au mai avut câteva urme de îndoială care s-au spulberat după ce s-a născut un băieţel perfect sănătos. Concluzia: este foarte importantă interpretarea analizelor genetice de către medicii specialişti în genetica medicală, care pot da şi un sfat genetic adecvat.