Top 10 trenduri alimentare pentru 2016

Alimentele pe care îl consumăm, aromele pe care apreciem şi chiar modul în care gândim despre mâncare evoluează constant şi influenţează toate aspectele vieţii noastre.

Dezvoltarea unor noi tehnologii, creşterea populaţiei şi popularitatea tot mai mare a mâncării pe reţelele sociale sunt factori care au avut un impact indisputabil asupra tendinţelor alimentare din 2016.

De la greieri, la  fulgi de drojdie şi la străvechile cereale, iată 10 dintre trendurile care vor marca noul an.

Recomandări

Tot ce trebuie să ştii despre drojdia de bere

Dieta nordica – la fel de sanatoasa ca si cea mediteraneana

1. 2016 sau Anul Internaţional al Leguminoaselor

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a declarat anul 2016 Anul Internaţional al Leguminoaselor, un eveniment important atât din perspectiva nutriţiei cât şi a alimentaţiei sustenabile. Leguminoaselor includ toate soiurile de boabe şi seminţe uscate: mazăre uscată, fasole, năut, şi linte.

Pe lângă metodele tradiţionale de a le găti şi felurile de mâncare pe care tindem să le asociem cu aceste alimente (cum ar fi humusul, de exemplu), în 2016, vom remarca mai multe experimente cu făină din leguminoase, o alternativă bogată în fibre şi proteine pentru produsele de panificaţie tradiţionale.

De asemenea, ca o alternativă de făină fără gluten, acest tip de produs va fi la mare căutare.  Vânzările totale ale produselor fără gluten sunt estimate să atingă pragul de 2.34 miliarde de dolari până în 2019. 

2. O alimentaţie care să includă cât mai multe legume

De obicei, oamenii greşesc atunci când asociază o alimentaţie bazată pe legume cu un regim strict vegan. În mare parte, o alimentaţie bazată pe legume pur şi simplu se referă la ideea unei alimentaţii sustenabile din motive legate de sănătate sau ecologice: mănânci mai multe legume şi reduci consumul de produse de origine animală.

De asemenea, poate fi un mod distractiv de a include produse exotice în alimentaţia ta în loc să recurgi la obişnuitele mezeluri sau alte produse din carne.

3. “Ascultă-ţi stomacul”

2016 este anul în care ar trebui să acorzi mai multe atenţie “intestinelor”. Legătură dintre intestine şi creier este reprezentată de microbiomul intestinal, care funcţionează practic ca un „al doilea creier” al organismului.

Deoarece intestinele acţionează că prima linie de apărare a sistemului imunitar, protejarea acestui organ poate avea efecte în îmbunătăţirea gândirii şi a sănătăţii creierului, cât şi în ceea ce priveşte scăderea riscului de boli autoimune şi neurodegenetative.

Pe măsură ce acest subiect promiţător devine din ce în mai studiat în comunitatea ştiinţifică, vor apărea mai multe articole despre importantă alimentelor care protejează, stimulează şi sprijină tractul intestinal. Deşi cu toţii am auzit despre importantă probioticelor în acest sens, nu strică să încerci şi o dietă bazată pe alimente bogate în probiotice: iaurt, murături sau lapte de soia.

4.  Cerealele viitorului

Cerealele integrale 100% precum şi alţi carbohidraţi complexi încă sunt de actualitate. Cu sau fără gluten, cereale precum grâul Kamut, bulgurul, alacul, hrişca, quinoa, meiul, amaranthul, sau sorgul sunt benefice pentru sănătate fiind bogate în vitamina B şi conţinând mai multe fibre decât cerealele rafinate. Deşi încă nu au avut un impact semnificativ pe piaţă că variantele tradiţionale, le poţi găsi în batoane de cereale sau chiar în alimente congelate.

5. Fulgi de drojdie inactivă

Pe măsură ce trendul vegan continuă să crească în lumea culinară, este de aşteptat că acest produs să fie folosit că topping peste tot. Cunoscut şi sub numele de “nooch” (sau parmezan fără lactoză) acest produs are o aromă de nucă şi derivă din trestia de zahăr sau melasă. Produsul cuprinde 8 g de proteine, 3 g de fibre, şi de 3 ori necesarul zilnic de vitamina B12 în doar un sfert cană de fulgi.

6. Alimentele bogate în grăsimi

În 2015, grăsimile au fost redescoperite de către nutriţionişti, dar trebuie subliniat faptul că beneficiile acestor alimente sunt vizibile în măsura în care sunt consumate. Consumul de unt sau ulei de cocos nu ar trebui exagerat în detrimentul alimentelor cu un conţinut redus de grăsimi sau al legumelor şi fructelor.

Concluzia: zilele în care citeai cu atenţie etichetele pentru a găsi cele mai bune dulciuri fără grăsimi s-au terminat, dar încearcă să optezi produse bogate în grăsimi naturale cum ar fi nucile sau iaurtul. 

7. Nouă dietă mediteraneană este cea Nordică

Nouă dietă Nordică a fost inspirată din obiceiurile alimentare ale populaţiei din Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Islanda. Aceasta constă în consumul alimentelor de sezon locale, ulei de răpită, peste gras precum şi alte ingredient bogate în proteine cum ar fi skyr, un produs lactat islandez. Nenumărate studii au demonstrat că această dietă ajută la scăderea în greutate, precum şi la reducerea tensiunii arteriale.

8. Biodinamic: următorul nivel al organicului

Biodinamic este noul cuvânt la modă în lumea nutriţiei. În prezent, este cea mai ecologică formă de agricultură: cultivarea se realizează fără pesticide şi îngrăşăminte sintetice, iar fermele sunt complet autosustenabile. Ajută acest tip de ferme să se dezvolte cumpărând alimente cultivate biodinamic.

9. Entofagia

Consumul de insecte sau “entofagia” este următorul trend în nutriţie. Experţii alimentari consideră greierii proteina viitorului, fiind o alternativă sustenabilă la carne. Producţia de greieri poate fi implementată cu resurse de apă şi pământ semnificativ mai reduse decât cele pentru creşterea animalelor. De asemenea, greierii sunt mai săraci în grăsimi săturate decât carnea şi conţin cantităţi semnificative de magneziu, fier şi calciu. 

10.  Abilitatea de a fi/trăi în prezent  – un nou mod de a număra caloriile

Zilele în care numărai caloriile şi cântăreai mâncarea încercând noi diete s-au terminat. Următorul trend alimentar sănătos începe cu atitudinea ta. Abilitatea de a fi prezent te pune în legătură cu felul în care mănânci, savurezi şi trăieşti experienţă în sine. Nutriţioniştii încep să pună accent pe actul de a mânca, pe diferenţa dintre a fi sătul şi a sfi atisfăcut (un fenomen numit “sindromul sătul dar nu satisfăcut), consumul ridicat de fibre şi predilecţia pentru alimente bogate în nutrienţi.