Dacă nu ai o problemă cu tiroida probabil nu te gândeşti prea mult la această glandă care are rolul de a stimula metabolismul şi temperatura corpului. Dar afecţiunile tiroidei sunt destul de des întâlnite – unii experţi cred că 30% din femei s-ar putea confrunta cu probleme ale glandei tiroide la un anumit punct în viaţă.
Atunci când organismul se confruntă cu o boală autoimună, producţia de hormoni este inhibată. Şi stilul de viaţă (în special stresul sau o dietă nesănătoasă) pot declanşa afecţiuni ale tiroidei. Hipertiroidismul (tiroida este foarte activă şi produce hormon tiroidian în exces) poate cauza inima să bată mai tare, pierderi bruşte de greutate şi chiar anxietate.
Hipotiroidismul (glanda tiroidă nu produce suficienţi hormoni tiroidieni) poate duce la creştere în greutate, pierderea părului sau oboseală.
Dacă bănuieşti că ai o probleme cu tiroida consultă un medic pentru a primi îngrijirile medicale corespunzătoare. Dar, pe lângă tratamentul medical există câteva mici schimbări ale stilului de viaţă care pot să te ajute să previi bolile tiroidiene.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le poţi face pentru a menţine tiroida sănătoasă este să urmezi o dietă echilibrată. 70% din sistemul nostrul autoimun se află în intestine, sau în mai exact în sistemul imunitar mucos, cunoscut sub numele de GALT. În momentul în care apar inflamaţii ale mucoasei intestinale se declanşează un răspuns autoimun. Studiile arată că acestea sunt una dintre cauzele declanşării afecţiunilor tiroidei.
Pentru a menţine sub control inflamaţiile, experţii recomandă urmarea dietei mediteraneene. Este important să consumaţi 4-5 porţii de legume şi 3-4 porţii de fructe zilnic, alături de proteine slabe şi peşte gras (somon, hering, anşoa şi macrou). Alte surse de grăsimi sănătoase sunt uleiul de măsline extra-virgin, uleiul de rapiţă presat la rece, uleiul de floarea soarelui, uleiul de şofrănel, uleiul de cocos, de nuci şi de avocado.
Nu este o surpriză că alimentele procesate, bogate în zaharuri, conservanţi şi grăsimi se află pe lista celor interzise. Alimentele procesate precum grăsimile trans, siropul de porumb bogat în fructoză şi zaharurile rafinate duc la inflamaţii ale mucoasei intestinale. Acestea nu au efect doar asupra tiroidei, sistemul autoimun poate afecta diferite părţi ale corpului.
Alte alimente de evitat la care poate nu vă gândeaţi? Legumele crucifere precum conopida, varza, gulia, varza creaţă (kale), năsturelul, varza Bok choy sau cea de Bruxelles. Deşi conţin nutrienţi benefici precum vitamina C, acid folic, potasiu şi fibre, dacă le consumaţi crude în cantităţi mari ar putea crea probleme cu tiroida.
Legumele crucifere crude conţin gointrogeni – anti-nutrienţi ce apar natural în anumite alimente şi care interferează cu producerea de hormoni tiroidieni. Aceştia devin inactivi dacă legumele sunt fermentate sau gătite la aburi. Aşa că puteţi consuma crucifere şi beneficia de propietăţile lor antioxidante atât timp cât nu le consumaţi crude.
Cea mai des întâlnită deficienţă nutritivă din spatele hipotiroidismului este cea de iod, esenţial pentru sinteza hormonilor tiroidieni. Deficienţa de iod este una dintre cele mai întâlnite probleme de sănătate şi cauza guşa endemică (mărire glandei tiroide) şi hipotiroidismul.
Cu toate acestea, deficienţa de iod este rar întâlnită în ţările dezvoltate datorită suplimentării cu iod a sării şi a anumitor alimente precum pâinea sau produsele lactate. Altfel spus, cel mai probabil aveţi deja suficient iod în dietă. Doctorii nu recomandă suplimentele cu iod fără a consulta mai întâi un medic.
Pe de altă parte, dacă bănuiţi că vă confruntaţi cu afecţiuni ale tiroidei, discutaţi cu medicul de familie despre adminitrarea unui supliment cu seleniu sau vitaminele A şi D, care protejează glanda tiroidă. Studiile clinice arată că administrarea zilnică a 200 mcg de seleniu mineral poate reduce anticorpii ATPO din sânge. Puteţi să vă bucuraţi de beneficiile selenului şi consumând câteva nuci de Brazilia în fiecare zi.
În ceea ce priveşte vitamina D, există studii care demonstrează că aceasta joacă un rol important în reglarea sistemului imunitar. Deficienţa gravă de vitamina D ar putea fi un factor de risc în bolile autoimune. Se recomandă analize de sânge pentru a verifica valorile vitaminei D şi urmarea unui tratament indicat de medic (suplimente vitamina D).
Doctorii recomanda administrarea de probiotice, cu un rol important în sănătata noastră. Probioticele au efecte de modulare a sistemului imunitar, cresc motilitatea intestinală şi reglează permeabilitatea intestinală.
Iaurtul şi kefirul sunt surse excelente de probiotice naturale.
Potrivit Institutul de Stiinta, Sănătate şi Mediu Înconjurător al Statelor Unite ale Americii, expunerea pe termen lung la substanţe chimice numite disruptori endocrini (chimicale care interferează cu sistemul endocrin al organismului şi care pot cauza afecţiuni endocrine) este foarte periculoasă. Printre cei de care trebui să te fereşti se numără chimicalele perfluorinate (PFC) care se găsesc în anumite covoare, teflon, gore-tex şi alte produse rezistente la pete.
În 2011, cercetătorii au arătat că expunerea la ftalaţi (se găsesc mai ales în obiecte din plastic) şi bisfenol A (se găseşte în plasticul din care sunt făcute sticlele pentru apă, sau pelicula de material plastic din dozele de bere sau băuturi răcoritoare) perturbă glanda tiroidă.
Experţii în sănătate recomandă şi evitarea săpunurilor antibacteriene care au în compoziţie triclosan, un indredient care afectează sinteza hormonilor tiroidieni.
Deşi este imposibil să evitaţi complet toţi aceşti poluanţi, este foarte important să reduceţi expunerea pe cât posibil. Dacă urmezi câteva direcţii generale te poţi proteja împotriva acestor afecţiuni.