Care este cel mai important lucru pe care îl poţi face pentru o viaţă lungă

Vrei să ştii ce te poate ajuta să trăieşti mai mult? Oare ar trebui să faci mai multă mişcare în fiecare zi, să încerci să dai jos kilogramele în plus, să te apuci de meditaţie sau să faci tot posibilul să reduci nivelul colesterolului rău?

Se pare că secretul longevităţii nu stă în niciunul dintre aceste lucruri. Potrivit unui infografic publicat de JAMA, dieta pe care o urmezi contează mai mult pentru starea ta generală de sănătate şi longevitate decât mişcarea, indexul de masă corporal sau nivelul colesterolului. După ce au preluat date din cel mai important jurnal medical the Lancet, cercetătorii au creat o listă cu principalele cauze ale mortalităţii pentru americani în ultimii 20 de ani.

Atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei bolile cardiovasculare şi boala Alzheimer sunt principalele cauze ale mortalităţii. În afara acestor două afecţiuni, cauzele pentru bărbaţi şi femei variază, deşi ambele includ cancerul la plămâni, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC ), accidentul vascular cerebral, infecţiile respiratorii (precum pneumonia), diabetul, bolile cronice de rinichi, cancerul colorectal, cancerul la sâni (în cazul femeilor) şi cancerul de prostată (în cazul bărbaţilor).

Recomandări

Dieta anti-colesterol. Alimentele permise și interzise dacă ai colesterolul crescut

7 reguli de aur pentru longevitate

Infograficul listează şi factorii principali asociaţi cu creşterea riscului mortalităţii. De exemplu, hipertensiunea este un factor de risc pentru accidentul vacular cerebral, boli cardiovasculare şi afecţiuni ale rinichilor. În cele din urmă, datele arată că riscurile generate de obiceiurile alimentare erau asociate cu 7 din 10 cauzele principale ale mortalităţii – la egalitate cu fumul de ţigară, asociat tot cu şapte afecţiuni. De fapt, se pare că regimul alimentar are o influenţă mai puternică asupra longevităţii decât tensiunea, indicele de masă corporal, nivelul glicemiei, al colesterolului, funcţiile rinichilor, poluarea,  alcoolul sau câtâ mişcare faci în fiecare zi.

Mai rămâne o singură întrebare: la ce anume, mai exact, se referă riscurilegenerate de obiceiurilor alimentare?

În această analiză dietele care nu prezintă riscuri erau definite ca fiind sărace în grăsimi, cereale integrale, nuci, seminţe, fibre, calci, acizi graşi esenţiali omega 3 şi grăsimi polinesaturate (cele care se găsesc în nuci şi uleiuri vegetale). Pe de altă parte, dietele bogate în carne roşie, mezeluri, băuturi dulci, grăsimi trans şi sodiu au fost definite ca prezentând riscuri pentru sănătate.

Datele arată că nu este nevoie să urmăm diete restrictive, ci doar să urmăm o dietă echilibrată şi variată pentru a avea o viaţă mai lungă şi sănătoasă.