Siropul de tuse este o pierdere de vreme, iar uleiul de peşte nu ajută inima. Experţii în sănătate dezvăluie cele mai populare tratamente care nu au niciun efect

Există nenumărate tratamente care nu sunt susţinute de dovezi medicale sau au prea puţine beneficii pentru a le justifica popularitatea.
  • Publicat:
Siropul de tuse este o pierdere de vreme, iar uleiul de peşte nu ajută inima.  Experţii în sănătate dezvăluie cele mai populare tratamente care nu au niciun efect

Când iei medicamente sau îti faci analizele, ai siguranţa că faci ceva benefic pentru sănătatea ta.  Cu toate acestea, pentru unele dintre aceste tratamente există puţine dovezi – sau chiar deloc – că au efectele aşteptat sau că fac o diferenţă notabilă.

Evaluarea stării de sănătate (printre care se numără monitorizarea  înălţimii şi greutăţii, întrebări legate de stilul de viaţă sau analize medicale pentru verificarea nivelului colesterolului) este importantă pentru că ar putea semnala simptome ale bolilor de inimă, atacurilor cerebral –vasculare şi a diabetului zaharat de tip 2. Cu toate acestea, un studiu realizat de Colegiul Imperial din Londra la cererea Departamentului de Sănătate din  Marea Britanie  a arătat că acest tip de evaluare reduce riscul de a suferi de boli cardiovasculare în următorii zece ani doar cu 0,21%.

Mai mult, există nenumărate tratamente pentru care există puţine dovezi care să le justifice utilizarea la scară largă – dar  doctorii le prescriu de multe ori pentru că “uneori merită încercate”, explică doctorul Rob Hicks pentru Daily Mail.

„Adeseori nu avem suficiente dovezi medicale, dar atâta vreme cât nu fac rău de ce să le încerci?”, explică doctorul.

Analizăm câteva dintre cele mai populare tratamente şi remedii de acest fel.

Siropul de tuse

Un studiu realizat în 2014 de organizaţia Cochrane a descoperit că nu există suficiente dovezi că siropul de tuse a grăbit procesul de însănătoşire. Au fost analizate 29 de studii clinice care au implicat aproape 5 mii de pacienţi care sufereau de tuse acută  (dura de cel puţin 8 săptămâni şi era cauzată de o infecţie a tractului respirator).

Alyn Morice, expert în boli respiratorii de la Universitatea din Hull explică: „În ciuda sumelor mari de bani cheltuite pe siropuri de tuse, dovezile care să le susţină efectele sunt foarte puţine. Niciun medicament nou cu un efect demonstrat asupra sănătăţii nu a mai primit licenţă în Marea Britanie de 30 de ani. Aceste medicamente conţin dextrometorfan care poate fi eficace în reducerea tusei, dar doza recomandată de 60 mg este probabil mult prea mică.” Cu toate acestea, expertul avertizează că o doza mai ridicată ar putea prezenta riscuri pentru sănătate.

Medicamentele care conţin antihistamince precum difenhidramină pot reduce tusea cauzată de alergii, dar nu grăbesc neapărat însănătoşirea. Alyn Morrice consideră că achiziţionarea unui sirop pentru tusea care nu este cauzată de alergii este o pierdere de bani. 

Folosirea aţei dentare

„Tot mai multe studii atrag atenţia că folosirea aţei dentare nu are niciun efect asupra sănătăţii orale”, explică profesorul Damien Walmsley, consilier al Asociaţiei Stomatologice din Marea Britanie.

Mai mult, o cercetare publicată anul trecut în Jurnalul de Parodontologie a concluzionat: „Majoritatea studiilor eşuează în a demonstra că folosirea aţei dentare este eficientă în îndepărtarea plăcii dentare şi reducerea inflamaţiilor gingiilor (gingivită).”

Profesorul Walmsley admite că foloseşte în continuare aţa dentară pentru că îl ajută să scape de resturile de mâncare. Utilizarea aţei dentare este una dintre recomandările cheie ale medicilor dentişti tocmai pentru că durează foarte mult timp ca noile studii să  modifice astfel de sfaturi.

„Continuăm să recomandăm folosirea aţei dentare pentru că este puţin probabil să aibă efecte negative”, explică expertul. Pe de altă parte, recomandarea de a te spăla pe dinţi de două ori pe zi este puternic susţinută de studii.

Calciu pentru oase 

Multe persoane iau suplimente de calciu pentru a creşte densitatea oaselor şi a preveni fracturile. Cu toate acestea, două studii majore publicate în BMJ (British Medical Journal) anul trecut au concluzionat că nu există nicio dovadă cu acestea au efectul aşteptat.

„Dacă ai o dietă echilibrată care conţine şi iaurt, lapte sau brânză nu au nevoie de suplimente de calciu. Aproape toate studiile arată că este inutil”, consideră Klaus Witte, cardiolog la Leeds Teaching Hospital. Cu toate acestea, el atrage atenţia că anumite persoane au nevoie de mai multă vitamina D, care ajută organismul să absoarbă calciul, aceasta fiind de multe ori inclusă în suplimentele de calciu.

Nu există nicio dovadă clară că oamenii beneficiază numai de pe urma suplimentelor de calciu. De fapt, există indicii clare că doze mari de calciu ar putea duce la depozitarea acestuia în artere, ceea ce ar putea creşte riscul  de atac cerebral vascular şi infarct. Consult mulţi pacienţi în vârstă care iau suplimente de calciu pentru osteoporoză şi mă îngrijorează faptul că ar putea, de fapt, să grăbească bolile de inimă.”, subliniază Witte.

David Reid, specialist în reumatologie şi consilier al Societăţii de Osteoporoză din Marea Britanie, consideră că un aport zilnic de 700 mg de calciu (din dietă) este suficient pentru majoritatea persoanelor. Ultimele dovezi arată că suplimentele de calciu ar putea încetini pierderea osoasă după menopauză, dar cu rezultate nesemnificative. Cu toate acestea, persoanele care suferă de osteoporoză au nevoie de calciu şi vitamina D suplimentare.

Ulei de peşte pentru o inimă sănătoasă

Suplimentele pe bază de ulei de peşte sunt deseori recomandate de medicii de familie pacienţilor care suferă de boli de inimă sau celor care au suferit un atac de cord pentru că:” la un moment dat s-a considerat că ar putea fi benefice pentru inimă. Se consideră că suplimentele pot fi de ajutor pentru că ar reduce nivelul de trigliceride şi grăsimi din sânge. ”, explică Sundip Patel, medic cardiolog la London Bridge Hospital.

Doctorul Patel adaugă: „Studiile clinice au arătat că nu există niciun beneficiu clar al administrării suplimentelor pe bază de ulei de peşte, dar pacienţii continuă să creadă în acest tratament.”

Un studiu din anul 2012 publicat în jurnalul American Medical Association a analizat rezultatele analizelor a 68 de mii de oameni care au luat suplimente pe bază de ulei de peşte (1,5 grame pe zi) sau placebo timp de doi ani de zile. Subiecţii care au luat suplimentele nu au prezentat îmbunătăţiri în ceea ce priveşte riscul de a suferi de boli de inimă comparativ cu persoanele cărora li s-a administrat un placebo.                 

Antibiotice pentru durerile de urechi

Unul din patru copii suferă de o infecţie a urechii (otita medie) până la vârsta de zece ani. Cercetătorii de la Universitatea Southampton au arătat că otitele sunt cel mai des invocat motiv pentru care le sunt administrate antibiotice copiilor.

De fapt, două din trei cazuri de otită sunt cauzate de infecţii virale, care nu pot fi tratate de antibiotice. Numai unul din trei cazuri este cauzat  de bacterii. O infecţie virală variază de la 4 la 48 de ore şi pacienţii sunt sfătuiţi să ia paracetamol sau ibuprofen. Problema este că mulţi dintre doctorii de familie nu au niciun mod de a afla dacă otita este cauzată de o  bacterie sau de un virus, aşa că  mulţi dintrei ei prescriu antibiotice. 

Aspirină pentru inimă

În cazul persoanelor care suferă de fibrilaţie arterială, ritmul cardiac are un ritm mai lent sau rapid al bătăilor inimii (artimie) care poate conduce şi la atac de cord.

Deşi există studii care arată că aspirina nu este benefică în cazul pacientilor care suferă de fibrilaţie arterială, unii medici continuă să o prescrie. Cardiologul Klaus Witte explică: „Aspirina are un efect minor de subţiere a sângelui, dar cel mai probabil nu este eficientă în prevenţia cheagurilor de sânge care provoacă fibrilaţia arterială sau atacurile cerebral vasculare. Acestor pacienţi ar trebui să li se prescrie un tratament anticoagulant.”

Cu toate acestea, în urma unui sondaj realizat anual arată că în Marea Britanie aproape 200 000 de pacienţi primesc aspirină ca tratament pentru fibrilaţia arterială.

Fibre pentru Sindromul Colonului Iritabil

Timp de mulţi ani, intriducerea tărâţei în dietă era una dintre recomandările principale oferite celor care suferă de sindromul colonului iritabil. Cu toate acestea, nu există dovezi clare că aceasta are efecte pozitive.

“De fapt, în cazul multor pacienţi tărâţea a înrăutăţit simptomele. Nu au existat niciodată dovezi clare că aceasta funcţionează – pur şi simplu a devenit o idee larg răspândită”, explică profesorul Chirs Hawkey, medic specialist gastroenterologie.

Paracetamol pentru durerile de spate/artrită

Milioane de oameni se bazează pe paracetamol pentru durerile de zi cu zi. Dar, în privinţa anumitor dureri medicamentul ar putea fi o pierdere de vreme.

În 2015, o cercetare care a analizat 13 studii clinice publicată în British Medical Journal (BMJ) a arătat că paracetamolul nu are efecte asupra durerilor de spate, iar în ceea ce priveşte osteoartrita sau durerile de şold şi genunchi, îmbunătăţirea a fost atât de nesemnificativă încât a fost considerată „lipsită de importanţă din punct de vedere clinic”.

În schimb, experţii de la Universitatea din Sydney au avertizat că medicamentul ar putea cauza probleme ale ficatului.

Un studiu recent publicat în luna martie în jurnalul medical The Lancet a susţine că paracetamolul nu are niciun efect în tratarea durerilor de articulaţii.

„Pacienţii ne spun de ani de zile că nu sunt convinşi de efectul paracetamolului. Antiinflamatoarele nesteroidiene (prescurtate AINS) par a fi mult mai eficiente, dar multe persoane nu le pot lua pe termen lung pentru că au efecte adverse grave”, explică profesorul Philip Conaghan.

Statinele administrate persoanelor în vârstă

Statinele sunt unul dintre cel mai des prescrise medicamente din Marea Britanie – milioane de oameni le iau pentru reducerea nivelului de colesterol rău (LDL), asociat cu un risc ridicat de boli de inimă.

Există dovezi că statinele pot reduce riscul bolilor cardiovasculare, mai ales printre cei care au suferit anterior un atac cerebral vascular.

„Cu toate acestea, medicamentele sunt administrate persoanelor de peste 80 de ani care nu au suferit anterior un episod cardiac. Există foarte puţine dovezi şi studii care să le demonstreze beneficiile pentru persoanele în vârstă. Majoritatea studiilor au fost făcute pe persoane mult mai tinere care au avut probleme cu inima”, atrage atenţia profesorul Simon Maxwell, farmacolog la Universitatea din Edinburgh.

Urmărește CSID.ro pe Google News