Cireşele amare, super-fructele verii

Apreciate nu doar pentru gustul lor, ci şi pentru conţinutul bogat de vitamine şi minerale, cireşele amare se numără printre fructele cu nivelul cel mai ridicat de antioxidanţi. Spre deosebire de cireşele dulci, cele amare sunt mici şi cu gust amărui acrişor.

Considerate super-fructe, datorită multitudinii de nutrienţi, cireşele conţin peste 70% apă, restul de 30% fiind format din: complexul de vitamine B (B1, B2, B6), vitaminele A, C, E si PP; minerale şi oligoelemente precum: fier, potasiu (220 mg%), calciu, fosfor, magneziu, cupru, zinc, cobalt. Mai conţin albumină, hidraţi de carbon şi fibre alimentare.

Pentru efectele  lor terapeutice sunt folosite şi ca adjuvant în cazul unor boli degenerative, bolilor cardiace sau vasculare.
Conform American Chemical Society, consumul a 20 de cireşe amare pe zi oferă acelaşi efect asupra durerii care se poate obţine după administrarea unei aspirine sau a unui nurofen.

Recomandări

Dieta cu CIREȘE: cât poți mânca fără să te îngrași

Cireşe: 7 motive pentru care ar trebui să le consumi!

Fie că le consumăm proaspete, sub formă de sirop sau de dulceaţă, acestea sunt adevărate medicamente pentru organismul uman. Sucul de cireşe amare si cireşele amare uscate au chiar mai mulţi antioxidanţi decât coacăzele şi sunt mai puternice decât vitamina E.

Conţinutul de anticianine este dat de culoarea închisă a fructului, iar în coaja cireşelor se află ce mai mare cantitate de antioxidanţi.

Cireşele amare sunt, de asemenea, singura sursă naturală de melatonină – substanţă eliberată şi în organismul uman de către glanda pineală, care induce o stare de relaxare şi un somn odihnitor, profund regenerant.

Doctor Russell J. Reiter, neurolog la Centrul pentru Sănătate şi Ştiinţă, din cadrul Universităţii din Texas, din San Antonio, a descoperit pentru prima dată existenţa melatoninei în cireşe. 

O cură cu cireşe amare consumate sub formă de fructe, suc ori cu sirop natural este de natură să îmbunătăţească semnificativ somnul, făcându-ne să adormim mai uşor, eliminând gradat trezirile nocturne sau somnul agitat.

Cele mai cunoscute soiuri de cireşe amare cultivate la noi sunt: Amar de Maxut (din acest soi se face cea mai bună dulceaţă de cireşe), Amar de Galata Silva şi Amara.
Verdictul terapeuţilor este clar: delicioasele fructe roşii sunt un adevărat medicament care poate fi de ajutor în câteva zeci de boli grave.

Cireşele amare sunt un excelent remediu pentru tratarea:

• durerilor musculare
• îmbătrânirii premature
• afecţiunilor inflamatorii
• bolilor hepatice
• afecţiuni respiratorii (astm, bronşită)

Un alt beneficiu al cireşelor amare este conţinutul bogat în potasiu, care împiedică cresterea nivelului colesterolului în sânge.

Cireşele amare aţionează asemenea unui depurativ puternic, detoxifiant şi energizant fizic si psihic. Bogate în vitamina C, calciu, magneziu si potasiu, aceste fructe joaca rolul unui sedativ al sistemului nervos.

Cireşele amare sunt indicate în bolile reumatice, ateroscleroza, hipertensiune arterial şi chiar constipaţie. Tratamentul cu cireşe amare timp de 6-8 săptămâni ajută în reducerea inflamaţiilor, elimină durerile treptat, împiedică apariţia proceselor degenerative, redă mobilitatea articulară.

Cura cu cireşe amare pentru pacienţii care suferă de diabet non-insulinodependent

În urma studiilor efectuate la Universitatea  Michigan, s-a ajuns la concluzia că cireşele amare cresc semnificativ nivelul de insulină din organism. estele de medicină experimentală au arătat că administrarea de suc de cireşe stimulează o parte a celulelor pancreatice să producă mai multă insulină, al cărei nivel în sânge creşte astfel cu 15%-50%, procentul variind în funcţie de predispoziţia fiecărui individ.

Pacienţilor cu diabet non-insulinodependent, precum şi celor care au predispoziţie spre această afecţiune, le este recomandată cura cu cireşe negre sau amare, din care se consumă o 1/2kg-1kg pe zi. Tratamentul durează minimum 4 săptămâni, şi la terminarea sa este recomandat un nou consult medical.

Alte efecte ale consumului de cireşe şi a maceratului din cozi  de cireşe:

• tratamentul diverselor afecţiuni respiratorii (tuse, gripă, stări febrile, faringită, laringită, bronşite, pleurezie, favorizarea transpiraţiei)
• combaterea anemiei, demineralizării organismului şi creşterii întârziate la copii
• combaterea obezităţii şi a celulitei (se consumă 2 zile/săptămână 0,5-1 kg cireşe, fără alte alimente)
• prevenirea şi întârzierea procesului de îmbătrânire, a îmbătrâniri premature. Prin acţiunea de reechilibrare a pH-ului din sânge, cireşele diminuează efectele acestor tulburări
• boli ale aparatului digestiv (constipaţie, gastrite, atonie hepatică, vome, hepatite cronice, litiază biliară, dureri de stomac, gastroenterite)
• îmbunătăţirea vederii
• contribuie la menţinerea sănătăţii ţesuturilor (piele, mucoase, epiteliu)
• sub formă de mască cosmetică, redă elasticitatea pielii prin efecte tonice, revigorante şi vitaminizante