Atenţie! Clorura de calciu, soluţie pentru dezăpezirea străzilor, se regăseşte în multe sortimente de brânzeturi!

În magazine, au fost găsite numeroase sortimente de brânzeturi  cu amidon, clorură de calciu, acid citic, nitrat de sodiu şi natamicină.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din supermarketuri 34 tipuri de brânzeturi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte denaturarea unor sortimente de brânzeturi cu impact asupra bugetului şi sănătăţii consumatorilor.

Analizele realizate de experţii APC au condus la descoperirea următoarelor substanţe în unele sortimente de brânzeturi:

Recomandări

Brânzeturi rele vs Brânzeturi bune

• Folosirea amidonului în reţeta unor sortimente de brânză mozzarella de către unii producători induce în eroare consumatorul deoarece Mozzarella se obţine numai din lapte, fără adaosuri de altă natură
• Folosirea natamicinei (E 235) în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare, acest aditiv alimentar este folosit ca şi conservant artificial cu acţiune antibiotică, antifungică, fiind suspect de favorizarea dezvoltării unor agenţi microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greaţă, vomă, anorexie, diaree şi iritarea pielii;
• Folosirea în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme şi care poate provoca reacţii alergice;
• Folosirea clorurii de calciu (E509) în unele sortimente de caşcaval, ca potenţiator de arome, agent de întărire şi acidifiant.
• Folosirea nitratului de sodiu în unele sortimente de brânzeturi semi-tari. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

În acelaşi timp, alte produse care le-au atras atenţia experţilor APC au fost cele grupate generic sub denumirea de ”topping pentru pizza”, care sunt prezentate ca specialităţi pe bază de grăsimi vegetale şi proteine din lapte, dar care mai au în compoziţie  alte substanţe şi aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfaţi de sodiu, citraţi de sodiu, fosfaţi de sodiu şi sorbat de sodiu. Din păcate, aceste produse induc în eroare consumatorii, atât prin prisma aspectului care imită foarte bine caşcavalul, dar şi prin faptul că sunt aşezate lângă sortimentele de caşcaval în cadrul marilor magazine.

Unii producători au găsit de cuviinţă să realizeze amestecuri formate din caşcaval şi grăsimi vegetale, în speţă ulei de palmier, cărora le-au găsit şi denumiri specifice, cum ar fi: preparat alimentar pe bază de caşcaval şi grăsimi vegetale. Compoziţia unor astfel de produse este formată din: caşcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivaţi din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum şi săruri de topire (fosfaţi de sodiu-E339 şi difosfaţi de sodiu şi potasiu-E450).

„În ultimii ani asistăm la acţiuni de „denaturare legală” a procesului de fabricaţie a brânzeturilor din cauza vidului legislativ din domeniu fapt care a dus atât la prejudicierea economică a producătorilor oneşti, acţiune care a culminat, în unele situaţii, chiar cu dispariţia lor, cât şi la o prejudiciere a intereselor economice ale consumatorilor, fiindu-le afectată chiar sănătatea.”, atrage atenţia, Conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte APC.