Când ar trebui să ne îngrijoreze senzaţia de gheară în piept?

Angina pectorală este simptomul principal al bolii coronariene. Pacientul simte o durere în jurul pieptului, care radiază către mâini, gât, mandibulă sau chiar în spate. De multe ori, oamenii se referă la această apăsare ca la “o gheară” pe care o simt în piept.

“Angina pectorală este metoda prin care corpul ne transmite că inima nu se mai alimentează cu sânge în mod corespunzător, adică una sau mai multe artere coronare sunt îngustate sau chiar blocate. În funcţie de locul şi severitatea îngustării arterelor inimii, pacientul fie este diagnosticat cu boala coronariană stabilă, fie cu infarct miocardic acut”, spune medicul Oren Iancovici pentru Gândul. 

Angina pectorală poate dura între un minut şi 20 de minute, timp în care, în funcţie de severitatea îngustării arterelor coronare, pacientul poate simţi şi alte simptome precum palpitaţii, dispnee sau transpiraţii reci.

Recomandări

Semne care prevestesc infarctul

Tot mai des, infarctul miocardic se intalneste si la tineri!

“De multe ori, pacienţii amână apelul la serviciul de urgenţă, crezând că starea se va ameliora de la sine, în realitate, orice minut pierdut de către pacient se scurge în defavoarea sa. Este extrem de important ca el să fie diagnosticat la timp şi să primească tratament cât mai repede posibil. Trebuie reţinut că jumătate dintre decesele cauzate de infarctul miocardic se inregistrează în primele 3-4 ore de la primele simptome”, precizează medicul cardiolog Oren Iancovici, de la Centrele Ares.

Astăzi, pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare sunt din ce în ce mai tineri. Dacă în trecut boala cardiacă ischemică se instala la cei de peste 45 de ani, în prezent media de vârsta coboară spre 35 de ani.  “Aici cred că sunt două lucruri majore de luat în seamă. În primul rând, medicina a evoluat atât de mult în ultimii zece ani încât diagnosticul afecţiunilor cardiace ischemice a devenit o rutină. În al doilea rând, dinamica vieţii sociale a anului 2016 este atât de mare încat factorii de risc sunt mult mai ridicaţi ca în anii trecuţi.”

Majori sunt cinci factori:

• Fumatul
• Obezitatea
• Hipertensiunea
• Diabetul
• Dislipidemia

Factorii minori sunt:

• Stresul
• Sedentarismul
• Genetica;

„Observăm în cabinetele de cardiologie un trend care ne bucură, din ce în ce mai mulţi tineri vin să efectueze investigaţii de control tocmai pentru a nu ajunge într-o fază critică. Cu toate astea, afecţiunile cardiovasculare în România sunt din ce în ce mai prezente, rămânând principala cauză de deces”, afirmă specialistul.

Boala cardiacă ischemică, afecţiune a cărei finalitate este infarctul miocardic acut, poate fi diagnosticată prin efectuarea unei electrocardiograme. “Recomand tuturor pacienţilor de peste 35 de ani să efectueze un control la cardiolog din doi în doi ani. Controlul poate cuprinde o consultaţie, o electrocardiogramă şi o ecografie cardiacă, iar aceste investigaţii durează împreună doar o oră”, menţionează specialistul.  

Boala cardiacă ischemică este o afecţiune care evoluează în timp, în funcţie de modul de viaţă al pacienului (sedentarism, alimentaţie saracă în fructe şi legume, fumat, stres etc). Contează însă şi momentele care marchează viaţa acestuia.

“Deşi sunt rare cazurile, există “Boala Takasubo” sau “Sindromul Inimii Frânte”, afecţiune care se instalează în urma unor stări emoţionale puternice, practic aveam de-a face cu este situaţia în care afecţiunea este prezentă , dar se agravează în urma unor emoţii puternice. Angina respectivă sau boala coronariană intervine atunci când vasul este afectat. Practic, pe acest fond emoţional se declanşează restul simptomelor, latente până atunci”, adaugă medicul.

Prevenţia este cea mai importantă. Practicarea unui sport, o alimentaţie sănătoasă, verificarea geneticii familiei, menţinerea colesterolului la un nivel normal, toate aceste recomandări pot preveni apariţia bolilor coronariene. “De asemenea, orice bărbat, cel puţin de la 40 de ani, trebuie să-şi facă la 2-3 ani un consult complet cardiologic cu teste de efort incluse, chiar dacă nu există indicaţia clară pentru acestea. La femei, acest lucru este indicat după instalarea menopauzei”, concluzionează medicul cardiolog.