Ce trebuie să ştii despre diabetul zaharat de tip 2

Stilul de viaţă nesănătos, stresul, ritmul ameţitor în care trăim, calitatea vieţii, toţi aceşti factori ne influenţează starea de sănătate, fizică şi psihică.
Astfel, medicii constată că anumite afecţiuni se manifestă în mod îngrijorător în ultimii ani, devenind aşa-numitele “boli ale secolului 21”: obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, cancerul, depresia, Alzheimer.

Diabetul ocupă un loc din ce în ce mai important în acest top, iar diabetul zaharat de tip 2 este cea mai des întâlnită formă a bolii.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până în 2030, există pericolul ca diabetul să reprezinte cea de-a şaptea cauză de deces, pe glob.
România se află pe locul 2 în Europa în ceea ce priveşte incidenţa diabetului zaharat de tip 2; prevalenţa acestei afecţiuni la populaţia adultă este de 11,6 %, adică aproximativ 2 milioane de persoane, iar prediabetul are o prevalenţă de peste 16 %.

Ce înseamnă diabet zaharat?

Caracteristica principală a diabetului este faptul că organismul nu poate folosi eficient insulina. La început pancreasul compensează, producând mai multă insulină, dar cu timpul, pe măsură ce boala evoluează, acesta nu mai poate ţine pasul, iar valorile glicemiilor încep să crească. Dacă organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor începe să afecteze diverse organe şi sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos şi inima.

Recomandări

Diabetul zaharat de tip 2: simptome, diagnostic, tratament

Diabetul poate fi prevenit prin alimentaţie!

Diabetul zaharat tip 2 se tratează prin modificarea stilului de viaţă, medicamente orale şi insulina. Unii oameni îşi pot ţine diabetul sub control printr-o alimentaţie echilibrată şi sport, dar majoritatea pacienţilor vor necesita tratament medicamentos şi/ sau insulină. Diabetul zaharat de tip 2 este o boală evolutivă; chiar dacă la început nu veţi avea nevoie de pastile, cu timpul glicemia va necesita un tratament din ce în ce mai riguros., avertizează dr. Ioana Florenţiu, medic specialist diabet zaharat, nutriţie, boli metabolice din cadrul Centrului Medical ProVita.

Simptomele si riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2

Există şi anumite persoane ce prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta diabet zaharat tip 2, respectiv: cele trecute de 40 ani, supraponderale sau obeze, sedentare. Mai mult, riscul creşte suplimentar dacă suferiţi de hipertensiune arterială, dacă aveţi în familie persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 (chiar şi la o vârstă înaintată), iar pentru femei – dacă au născut un copil cu greutatea mai mare de 4 kg.

Dacă vă regăsiţi pe această listă este recomandat să vă determinaţi anual glicemia şi profilul lipidic. De asemenea, la primele semnale de alarmă (senzaţia de gură uscată, consum excesiv de lichide, urinat des, scădere în greutate, tulburări de vedere, dureri şi furnicături ale picioarelor, fatigabilitate) trebuie să vă prezentaţi la un consult de specialitate.

Valoarea normala a glicemiei dimineaţa, pe nemâncate, este între 60 şi 100 mg/ dl; valorile mai mari de 100 mg/ dl se investighează de către medicul diabetolog prin analize de specialitate. În funcţie de rezultate, puteţi stabili împreună un plan de urmărire şi tratament pe termen lung, fie că este vorba de modificarea stilului de viaţă, pastile sau insulină.

Ce opţiuni are un pacient cu diabet zaharat?

Investigaţiile şi tratamentul diabetului zaharat sunt decontate integral de către CNAS prin programul naţional de diabet zaharat. Astfel, cu trimitere de la medicul de familie, pacienţii se pot prezenta la o primă consultaţie gratuită la medicul diabetolog.

Dupa confirmarea diagnosticului se va completa o fişă de dispensarizare (de luare în evidenţă). Este important de ştiut că un pacient nu se poate prezenta la un al doilea medic diabetolog după înregistrare, decât cu acordul medicului curant (cel care a înregistrat iniţial pacientul) şi cu o copie după fişa de dispensarizare., explică dr. Ioana Florenţiu.

Urmărirea pacienţilor cu diabet zaharat se poate face lunar sau trimestrial. Foarte important, o dată la 6 luni ar trebui efectuată o spitalizare de zi, adică o formă de internare cu durata de câteva ore, perioadă în care se pot efectua mai multe investigaţii pe care medicul le consideră necesare, de exemplu: analize de sânge, de urină, electrocardiogramă, ecografie abdominală, diverse consulturi de specialitate (oftalmologic, neurologic, cardiologic).

Spitalizarea de zi are o durată de maxim 12 ore, timp în care se pot face mai multe investigaţii medicale clinice şi paraclinice, pentru diverse afecţiuni – consulturi de specialitate, analize de laborator, investigaţii imagistice (ecografii, radiografii etc.), mici intervenţii chirurgicale (dermatologice, microchirurgie, implantare de camere pentru chiomioterapie etc.), tratamente injectabile sau perfuzabile. La externare, pacientul poate beneficia de aceleaşi servicii ca la spitalizarea continuă, adică primeşte bilet de externare, scrisoare medicală, reţetă compensată sau gratuită, concediu medical, referate, certificate medicale etc.
    
“Avantajele spitalizării de zi, pentru pacienţi, sunt multiple: nu există costuri (totul este acoperit de CNAS, aplicabil pacienţilor asiguraţi); se fac multe investigaţii într-un timp relativ scurt, iar la final se obţin pe loc rezultatele şi reţeta.
Recomandarea pentru spitalizarea de zi poate fi făcută de orice medic specialist sau de familie în contract cu orice casă de asigurări de sănătate din ţară.”, adaugă dr. Ioana Florenţiu.