Chisturile mamare sau nodulii se formează din cauza dereglărilor hormonale și presupun existența unor formațiuni dure în zona sânului sau către axilă. De obicei, chisturile mamare sunt benigne și nu prezintă un risc major pentru femeie decât atunci când aceasta are în familie și un istoric al cancerului de sân în linie directă.
Chisturile mamare sunt frecvente la femeile cu vârste cuprinse între 35 și 50 de ani, dar pot apărea și la fetele cu vârste mai mici de 20 de ani. Unele femei pot avea un singur chist mamar sau mai multe, la un singur sân sau la ambii.
Chisturile au o consistență moale, în cazul în care acestea se găsesc aproape de suprafața pielii sau o consistență dură dacă au apărut mai adânc în țesutul mamar. Ele se pot dezvolta în orice parte a sânului, însă cel mai frecvent apar în jumătatea superioară.
Microchisturile sunt formațiuni mici care pot fi observate în timpul testelor imagistice, în timp ce macrochisturile sunt formațiuni ce au între 2,5 și 5 cm. Chisturile mamare mari pot exercita presiune asupra țesutului mamar din apropiere, motiv pentru care unele simptome precum:
Chisturile nu necesită tratament decât dacă au dimensiuni mari sau dacă produc durere. De obicei, durerea este un simptom care apare în special înaintea apariției menstrei, iar această durere se numește durere ciclică, deoarece apare o dată pe lună, iar durerea constantă se numește durere non-ciclică. Specialiștii afirmă că prezența acestor chisturi mamare nu se asociază cu creșterea riscului de cancer de sân.
Deși cauza exactă care duce la apariția acestor chisturi nu este cunoscută, specialiștii consideră că una dintre cauze poate fi excesul de estrogen din organism. Chisturile sunt formațiuni benigne ce dispar, în mod normal după intrarea în menopauză, în lipsa unei terapii hormonale.
Fiecare sân conține lobi glandulari dispuși sub forma unor petale de margaretă. La rândul loc, aceștia sunt divizați în lobuli care produc laptele în timpul sarcinii și al alăptării. De aici, niște mici ducte conduc laptele spre un rezervor.
Chistul mamar apare atunci când ductele se dilată și se umplu cu lichid ca urmare a creșterii exagerate a glandei sau a țesutului conjunctiv care dă și forma sânului.
Chisturile la sân sau nodulii se formează din cauza dereglărilor hormonale și presupun existența unor formațiuni dure în zona sânului sau către axilă. Acestea sunt în majoritate benigne și nu prezintă un risc major pentru femeie decât atunci când aceasta are în familie și un istoric al cancerului de sân în linie directă.
Chisturile mamare pot fi descoperite la o ecografie de rutină. Prin intermediul ecografiei, medicul specialist identifică dacă formațiunea este plină cu lichid sau este solidă și dacă este un chist sau un nodul.
Dacă ecograful descoperă o masă solidă, specialistul va recomanda femeii realizarea unei biopsii sau a unei aspirații cu ac fin. Dacă nu există lichid în formațiune, medicul va extrage o mostră de celule pentru a le trimite spre laboratorul de analize. Dacă lichidul extras conține sânge, este nevoie de realizarea unor analize suplimentare.
Pentru a stabili natura lor se pot face puncții sau se pot extrage chirurgical, mai ales dacă au dimensiuni mari și sunt dureroși. Dacă au dimensiuni mici și nu se simt la atingere, iar în țesutul mamar nu există alte leziuni, se administrează un tratament pe bază de hormoni care ajută la retragerea sau stagnarea creșterii acestora. De regulă, chisturile dispar după o naștere normală și alăptare la sân.
Pentru chistul mamar simplu nu este necesar tratamentul, ci doar monitorizarea periodică a acestuia prin intermediul ecografiei.
Chisturile se tratează atunci când au dimensiuni mari, există risc de spargere sau sânge în lichid. Tratamentul poate fi diferit:
Femeile cu sâni mici sunt mai expuse la dezvoltarea chisturilor mamare, având o cantitate mai mică de grăsime în glandă. Se recomandă evitarea excesului de sare și cafeină, inclusiv ciocolata. Pentru a reduce disconfortul, este indicată purtarea unui sutien suportiv cu câteva zile înainte de menstră.