Investigaţia care creşte şansele de vindecare în cancerul de piele: biopsia

3000 de boli de piele şi doar 5 tipuri de leziuni prin care acestea se manifestă. Este tabloul cu care se confruntă zilnic medicii dermatologi care trebuie să diagnosticheze de la cele mai simple cazuri de papilom până la cancerele agresive. În misiunea lor – care seamănă uneori cu cea a unui detectiv – de mare folos este biopsia, investigaţie de rutină pentru centrele dermatologice de top.

“Biopsia de piele este o analiză uşoară care se face, de obicei, pe un mic punct de anestezie. Se recoltează fie o fâşiuţă subţire de piele cu ajutorul unei lame speciale, fie un cilindru de piele din leziune cu ajutorul unui bisturiu rotund. În unele situaţii specifice, trebuie însă recoltată toată leziunea sau o parte din ea printr-o manevră de chirurgie mică. Pe cât posibil, se alege o zonă reprezentativă pentru diagnostic, dar cât mai camuflată din punct de vedere estetic”, explică procedura medicul dermatolog Mihaela Leventer.

Biopsia cutanata nu este invazivă precum cea care se face la nivelul organelor interne. În plus, orice semn al recoltării de ţesut dispare cu totul în timp scurt. Deşi mulţi pacienţi se tem când aud acest cuvânt, medicii îi sfătuiesc să nu refuze investigaţia.

Recomandări

Numărul de aluniţe de pe braţe, un posibil indicator al riscului de cancer de piele

Despre riduri, aluniţe şi cancer de piele cu medicul dermatolog Mihaela Leventer


“Un diagnostic corect te duce la o soluţie corectă. Leziunile cutanate sunt foarte asemănătoare unele cu altele şi foarte uşor de confundat. Se întâmplă adesea să crezi că e o leziune benignă, aşa cum o dignostichezi clinic, la prima vedere, şi în realitate să fie vorba de un melanom care seamănă cu un papilom sau un carcinom care seamănă cu o cheratoză seboreică. Diferenţa între leziune malignă şi una benignă o stabileşte examenul histopatologic. Sunt situaţii când nici acesta nu este sută la sută sigur şi e nevoie de investigaţii suplimentare, de aici imunohistochimia şi dezvoltările moderne ale specialităţii de anatomopatologie”, recomandă specialistul.

Medicii spun că biopsia face diferenţa între vindecare şi o viaţă presărată cu intervenţii nereuşite. Dovadă multe cazuri de pacienţi care suferă ani în şir pentru că nu au primit din start cel mai bun diagnostic bazat pe o biopsie performantă.

“Îmi vine în minte o pacientă cu un banal carcinom localizat pe trunchi, operată de 16 ori. Asta pentru că nu a fost corect diagnosticată, deci nu a fost pus în evidenţă caracterul invaziv al leziunii şi, apoi, nu a fost tratată corect. Ştiind că era un carcinom bazocelular invaziv, era importantă verificarea extinderii tumorii ca să scoţi integral tumora” , spune dr. Leventer, care este deseori pusă în situaţia de a trata cazuri grave.

Astfel de situaţii pot fi evitate dacă persoanele cu probleme ale pielii nu refuză biopsia şi iau calcul o a doua opinie medicală.


“O biopsie sigură, corectă se efectuează în laboratoare de histologie cu medici specializaţi. Deoarece uneori pot exista diferenţe de interpretare, legiuitorul dă posibilitatea pacientului să-şi ia piesa preparată şi să ceară o a doua opinie în alt laborator. Situaţiile incerte se pot întâlni şi de aceea sunt şi alte investigaţii necesare pentru elucidarea unui diagnostic”, afirmă specialista.

Probele recoltate prin biopsie se păstrează 10 ani pentru ca pacienţii şi medicii să aibă acces la rezultate pe termen lung.