Cât de mult atacă fumatul dinţii şi gingiile?

Fumatul este dăunător nu doar sănătăţii în general, dar şi frumuseţii dinţilor. Nicotina se depune pe smalţul dinţilor, îi îngălbeneşte, gingiile sunt afectate în mod direct şi se poate ajunge rapid la parodontită. Medicul stomatolog Oana Florea explică în ce mod ne afectează fumatul estetica şi sănătatea dinţilor şi a cavităţii bucale.


“Nicotina se depune pe suprafaţa dinţilor, colorându-i în galben, chiar brun. Aceste depozite pot fi îndepărtate la igienizarea profesională, dar ele se vor depune rapid la loc.

Coloraţiile sunt, totuşi, doar un detaliu cosmetic, fumatul producând mult mai mult rău şi având un efect distrugător asupra cavităţii orale.

Recomandări

Medicamente care te ajută să renunţi la fumat

Fumatul favorizează inflamaţia aparatului de susţinere al dinţilor (parodontită). De obicei ajungem să o tratăm foarte târziu deoarce sângerarea nu apare din prima etapă şi nu ne dăm seama că suferim de aşa ceva. 

La fumători, vasele sunt îngustate şi fluxul sangvin diminuat. Fumătorii prezintă mult mai des mobilitate dentară cauzată de inflamaţia parodonţiului, în comparaţie cu nefumătorii. De asemenea, apare foarte des inflamaţia în jurul implanturilor dentare şi riscăm să îi pierdem dacă nu intervenim la timp.


Caria apare mai frecvent la fumători. S-a observat şi că, după diverse intervenţii chirurgicale orale, la fumători vindecarea este mai greoaie, cu mai mari riscuri de suprainfecţii. Nu în ultimul rând, cel mai de temut risc este cel al cancerului oral, sau oro-larigian, care, la fumători, prezintă un nivel foarte crescut”, declară medicul stomatolog Oana Florea.


Specialistul adaugă faptul că paradontopatia apare, mai nou, şi în cazul tinerilor, nu doar la adulţi sau la cei de vârsta a treia.

“Există o formă foarte agresivă a parodontopatiei, ce apare la tineri – parodontopatia juvenilă. Aceasta are o cauză genetică şi este puternic distructivă. Totuşi, cauza locală este placa bacteriană (care conţine peste 300 de specii de bacterii). Aceasta, neîndepărtată la timp, duce la umflarea gingiei şi evoluează subgingival, spre rădăcina dintelui.

Tratamentul este complex. Porneşte de la detartraj supragingival, chiuretaje în câmp închis cu asociere de antibioterapie locală şi generală, până la proceduri chirurgicale complexe precum gingivectomia, gingivoplastia, chiuretaje în câmp deschis.
Eventual, în situaţii foarte avansate, se apelează la grefa osoasă sau la regenerarea tisulară ghidată. În anumite situaţii iremediabile se practică extracţia. La final, gingia trebuie să fie roz şi fermă. Dacă nu avem o igienă locală riguroasă, boala recidivează.

Tratamentul medicamentos combină administrarea locală de geluri antibiotice sau antiseptice cu combinaţii de antibiotice sistemice. Se mai poate lua în calcul, ca tratament, imobilizarea dinţilor prin mijloace de contenţie temporare sau definitive şi echilibrarea ocluziei. În final, se poate face o bioterapie pentru pentru imunostimularea locală, cu produse de origine animală sau vegetală. Corect tratată, evoluţia este spre vindecare în circa 3 săptămâni. Pentru acest lucru este necesară o igienă corectă (cu periuţă dentară, aţă dentară şi apă de gură), esenţială pentru împiedicarea apariţiei unei recidive sau a unor complicaţii”, explică specialistul.