Unul din trei pacienți cu AVC rămâne cu sechele care necesită recuperarea limbajului după accidentul vascular cerebral, se arată într-un raport al asociaţiei britanice Stroke.
Din păcate, oamenii sunt adesea judecaţi după felul în care vorbesc. Din afară, o persoană care are dificultăţi în comunicare este adesea catalogată greşit, crezându-se că şi capacitatea intelectuală este afectată. Dar lucrurile nu stau deloc aşa, cel puţin în cazul pacienţilor care au suferit un AVC şi au rămas cu o astfel de tulburare de limbaj.
Pentru bolnav, abilitatea de a comunica depinde de ce parte a creierului a fost afectată şi în ce măsură. Să nu poţi exprima în cuvinte ceea ce gândeşti este o frustrare imensă şi poate adânci sentimentul de neputinţă şi depresia celui în cauză. De asemenea, familia şi cei apropiaţi pot întâmpina dificultăţi în a relaţiona cu bolnavul şi se pot simţi stânjeniţi în anumite situaţii.
Recuperarea limbajului după accidentul vascular cerebral este un proces îndelungat şi necesită multă răbdare şi experienţă din partea personalului medical, dar şi a celor dragi. Aceasta are rolul de a-i redobândi pacientului funcţiile pierdute, cel puţin acelea de bază, astfel încât acesta să îşi recapete independenţa şi să poată fi reintegrat în societate.
De exemplu, logopezii au un rol important în recuperarea limbajului după accidentul vascular cerebral, dar şi prietenii ori rudele trebuie să înţeleagă că ajutorul lor este nepreţuit în astfel de momente.
Ceea ce trebuie să se reţină este faptul că persoana care a suferit un atac cerebral este aceeaşi de dinainte, doar că în astfel de momente se confruntă cu obstacole ce nu sunt uşoare, dar nici imposibil de depăşit.
Principalele probleme ale supravieţuitorilor unui AVC sunt:
Ne vom referi în continuare la tulburările de limbaj cu care se confruntă pacienţii în procesul de recuperare post-AVC. Există trei afecţiuni care privesc sfera comunicării ce pot surveni în urma unui accident vascular:
Pacientul se poate confrunta fie cu una dintre aceste probleme, fie cu mai multe în acelaşi timp.
Toate presupun incapacitatea, într-o formă sau alta, de a citi, scrie sau vorbi. Acest lucru înseamnă că pacientului îi este dificil să înţeleagă propoziţiile lungi şi complexe, mai ales dacă pe fundal sunt sunete puternice ori o persoană vorbeşte cu voce tare. Bolnavul se simte ca şi cum ceilalţi îi vorbesc într-o limbă străină, iar limbajul lui poate fi incoerent.
Dacă pacientul a suferit leziuni în regiunea Broca din creier, atunci acesta va înţelege ce spun cei din jurul lui, dar nu se va putea exprima. Chiar dacă în minte îşi găseşte cuvintele, el nu le poate rosti sau nu le poate pune cap la cap astfel încât să formeze fraze coerente şi corecte din punct de vedere gramatical. El poate simţi cuvintele „pe vârful limbii”, dar nu le poate articula.
O altă situaţie este cea în care pacientul îşi găseşte cuvintele, dar nu le poate rosti corect pentru că suferă de slăbiciune musculară la nivelul limbii. Trebuie reţinut că această afecţiune nu reflectă intelectul pacientului, ci doar incapacitatea lui fizică de a vorbi.
Oboseala este un alt simptom des întâlnit în cazul acestor pacienţi, deoarece conversaţiile li se par solicitante. Şi stresul poate accentua dificultăţile de limbaj, mai ales dacă bolnavul îşi pierde răbdarea şi simte că nu face progrese. Acestora li se adaugă depresia, care survine în majoritatea cazurilor.
Terapia prin comunicare este o parte esenţială în procesul de recuperare a pacienţilor care au suferit un AVC. Logopedul îl va reînvăţa pe pacient cum să înghită, cum să respire corect, cum să articuleze cuvintele.
Câteva activităţi de bază ce au în vedere recuperarea funcţiilor cuprind:
Alte metode prin care poate fi redobândit limbajul sunt: ascultatul muzicii, privitul cu atenţie al persoanei cu care se discută, vorbitul lent şi coerent, pe un ton normal, folosirea frazelor scurte, eliminarea zgomotelor puternice de fundal, scrierea pe hârtie a cuvintelor etc.
De asemenea, este important pentru un pacient să îi fie acordată şansa de a spune ceea ce simte, fără să fie întrerupt sau corectat.
Ce nu trebuie să facă persoanele apropiate:
Ce poate face pacientul
Există câteva metode prin care limbajul poate fi îmbunătăţit şi fără ajutor medical specializat. Acestea includ:
Chiar dacă recuperarea limbajului după accidentul vascular nu este întotdeauna posibilă sau deplină, este important ca pacientul să primească ajutor, să persevereze şi să nu se dea bătut dacă rezultatele nu apar imediat.
Procesul de recuperare după AVC poate fi privit ca o a doua şansă la viaţă, ca un moment zero în care pacientul renaşte, învaţă din nou primii paşi sau primele cuvinte, iar acest dar trebuie preţuit.