Despre Homo-Geneticus, zis şi Bărbatul-Mit…

Până la căsătorie, Homo Geneticus locuieşte împreună cu mama sa, care, fără cel mai mic gest de protest, îi permite să aducă acasă prietenele pentru a-şi petrece noaptea, privilegiu de care nu beneficiază, bineînţeles, prietenii surorilor lui. Dacă vă aflaţi în pat la el acasă, se poate întâmpla ca în jurul orei zece dimineaţa să apară mama, fără să bată la uşă, care îi aduce un ou bătut, bine îndulcit, cu scopul de a-l ajuta pe fiu să-şi recupereze forţele pierdute în activitatea iubirii, fără să ţină cont de intimitate şi romantism.

Pe urmă vă veţi afla în situaţia jenantă de a conversa cu ea, aşezată pe marginea patului; se poate ajunge la concluzia (părtinitoare, de altfel) că femeile care lucrează fură locurile de muncă ale bărbaţilor.

În faţa tuturor acestor anomalii, el nici măcar nu va clipi. Pentru că aşa este obişnuit, aşa a fost răsfăţat.

Recomandări

Fete Vs. Femei! Tu cum faci diferenţa?

5 tipologii feminine de care bărbaţii se feresc! Tu eşti una dintre ele?

Homo-Geneticus, aşa cum este el descris în cartea „Cum să trăieşti alături de un bărbat şi să fii fericită”, de Debora Attanasio şi Patrizia D’Adostino (carte pe care o găsiţi la Editura ALL), nu vrea să piardă timpul încercând să înţeleagă ce trece prin capul unei femei: relaţia lui cu sexul opus a fost simplificată de el cu mult timp în urmă, agăţându-se de o certitudine de neclintit – spălatul, călcatul şi măturatul podelelor este în ADN-ul femeilor. De aici şi denumirea lui ştiinţifică…

El este atât de convins de dogmele sale, încât este gata să le repete cu satisfacţie de vizionar chiar şi în faţa femeilor, fără teama de linşaj. Dacă se întâmplă să îi fie infirmată teoria simplistă, este surprins dacă opoziţia vine din partea unui bărbat, în timp ce nu se sfieşte să arunce o privire de compasiune în cazul în care autoarea obiecţilor este o femeie.

Este, de fapt, convins că şi cea mai sclipitoare femeie manager necăsătorită ascunde în adâncul inimii regretul de a nu fi realizat adevărata sa misiune de soţie şi mamă şi că numai în nopţile de singurătate, în patul ei gol, aceasta (copleşită de lacrimi) mărturiseşte pernei înfrângerea zdrobitoare. Înfrângere ireparabilă, de altfel, pentru că în opinia lui (şi nu numai), după vârsta de 35 de ani, femeia devine membră a unei categorii „diferite”.

Homo-Geneticus nu este niciodată deprimat; chiar dacă la 25 de ani s-ar afla în situaţia de a fi chel şi cu grăsime în exces, astfel încât să pară că şi-a cumpărat cămăşi accesorizate cu pepeni verzi, el se consideră mereu plăcut şi dorit; printre perlele repertoriului său de principii fac spectacol fraze cum ar fi: „Femeilor le place puţină burtă”, „Chelia face bărbatul mai atrăgător”, pe lângă care adaugă adeseori, pentru a justifica înclinaţia sa către carnea de miel, „Mâncând multă carne, ai energie”.

În ceea ce priveşte relaţia cu mama sa, Homo-Geneticus se distinge de Mămosul Clasic ( pe care îl cunoaştem atât de bine încât nu dorim nici măcar să vorbim despre el) deoarece, cu toate că îşi iubeşte mama, simte pentru ea puţină compasiune pentru că nu a reuşit să nască o fată, şi deci aparţine unei categorii „defavorizate”. Din acest motiv, el se simte mai înţelept decât mama sa încă de la vârsta de doisprezece ani.

În concluzie, Homo-Geneticus trebuie evitat ca un pilaf de orez cu ciuperci otrăvitoare şi, din fericire, rămâne singur destul de des (fiind mândru de acest lucru), până la o vârstă înaintată sau chiar pentru totdeauna, etalându-şi burlăcia ca şi cum ar fi fost dorită, pentru că „Este mai bine să fii liber, în caz că în apartamentul de vizavi se mută un grup de fotomodele nimfomane”.

Adevărul e că, luat aşa cum se vede pe sine, nu reuşeşte să înţeleagă că sub sutienul (şi sânul) unei femei bate o inimă. Până în ziua în care se consideră destul de matur (sau la primele semne de panică) să întemeieze o familie.

Iar dacă azi aveţi unul alături de voi, de vină a fost probabil acel moment magic în care l-aţi întâlnit.

Cu siguranţă aţi fost împinse spre atât de preţiosul „obiect” de sentimentul de siguranţă pe care Geneticus vi l-a insuflat în timpul primelor voastre întâlniri, pentru că el, coerent în rolul său de lider absolut şi susţinut de o puternică încredere în sine, vrea să-şi croiască un anumit drum. Sprijinit de membrii familiei, a fost îndrumat spre cariera profesională sau militară, în care excelează, devenind avocat, medic sau gradat.

Homo-Geneticus nu este mincinos, ci elimină sau ignoră total adevărul, dacă realitatea nu s-a ridicat la aşteptările lui, şi îşi transformă dorinţele în amintiri concrete. Într-un anumit sens, este vorba despre un optimist care trăieşte puţin şi într-o lume a sa; pe termen lung, însă, devine o tortură.

Munca femeii lui Homo-Geneticus este dificilă şi lungă, uneori fără niciun rezultat.

Este aproape imposibil să-l formatezi şi să reinstalezi un nou sistem de operare, deci e mai bine să-l urmezi. Cu el există riscul de a prelua puţin câte puţin rolul de asistentă personală, lucru care nu credem că ar fi în intenţia vreuneia dintre voi.

Cum să întorci situaţia în favoarea ta? Metoda este una singură: să faci pe diva.

Deveniţi mai răsfăţate şi mai exigente decât el. El, nu uitaţi, simte că aparţine unei categorii superioare şi unica modalitate de a-l ţine sub control şi a-i câştiga respectul este de a-i dovedi că faceţi parte şi voi din aceeaşi castă, sau cel puţin să încercaţi să faceţi parte cu drepturi depline din colecţia de „trofee” pe care îşi permite să o etaleze cu mândrie, printre stiloul său Mont Blanc şi ceasul lui Rolex de aur.

Cum să temperaţi un Homo-Geneticus plin de sine

Acesta este bărbatul pe care, mai mult decât pe oricare altul, este necesar să-l cunoaşteţi foarte bine înainte de a vă căsători, dar nu este reecomandată convieţuirea fără a fi căsătoriţi. Aţi pierde din valoare în ochii săi.

Dacă nu poţi învinge un duşman, trebuie să devii aliatul său. În  acest caz, mama lui este cea pe care trebuie să o luaţi în considerare, cel puţin până când se amestecă prea mult în viaţa voastră de cuplu cu sfaturi care ajung până în sfera sexuală. Dacă aţi ajuns deja la această fază, înseamnă că sunteţi în Iad, de unde nu vă rămâne altceva de făcut decât să evadaţi. Păstraţi, deci, relaţii bune, dar casele foarte îndepărtate.

Pentru a-l vindeca de sindromul doritorului-de-femei-tinere, introduceţi mai des în „dieta” sa staruri de televiziune şi cinema de peste 35 de ani, cum ar fi Sharon Stone. Stimulaţi-l să-şi exprime aprecierile în mod liber: veţi părea o femeie cu mentalitate de avangardă, în timp ce veţi acţiona în mod subliminal asupra convingerilor sale.