Un medic chirurg susţine că medicina cuantică ar putea fi medicina viitorului

Sigur ai auzit despre concepte precum medicină integrativă, medicină cuantică sau abordare holistică. Însă, când cel care vorbeşte cu convingere despre aceste lucruri este un medic chirurg la Spitalul de Urgenţă, devii mult mai atent.

Sau aşa ar trebui să fii tu acum când citeşti în exclusivitate un interviu cu dr. Ciprian Ene, medic chirurg în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Ce este medicina integrativă?

Recomandări

Terapia prin plutire: efecte benefice de la slăbire până la combaterea anxietăţii

Protocolul Matrix Drops – picături din viitor, oglinda lumii tale interioare

Medicina integrativă este un nou concept care, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, reuşeşte să combine terapiile medicale alopate cu terapiile medicinei complementare şi alternative pentru care există dovezi ştiinţifice, siguranţă şi efecte terapeutice demonstrate. Este o orientare firească atât a corpului medical, cât şi a pacienţilor, din moment ce s-a constatat că în multe cazuri tendinţa de supraspecializare în domenii foarte înguste limitează semnificativ posibilităţile de tratament.

Cum aţi descrie medicina cuantică?

Medicina Cuantică poate fi definită ca o ştiinţă veche şi nouă în acelaşi timp. „Veche” în sensul că anumite principii teoretice şi metode practice au fost „intuite” încă de la începuturile existenţei umane şi „nouă” în sensul că abia în ultimii ani fizica cuantică a reuşit să ofere celor mai eficiente tehnici străvechi de vindecare suportul ştiintific incontestabil, prin ultimele descoperiri despre natura duală (energetică şi materială) a atomilor şi moleculelor care ne compun.

Mai mult decât atât, avansul tehnologic din ultimii ani a permis chiar şi studierea comportamentului particulelor subatomice în diferite condiţii, în special în momentul când sunt accelerate la viteze apropiate de viteza luminii, observându-se că acestea se de-materializează, îşi pierd masa, devenind doar „energie”.

Este bine cunoscut acceleratorul de particule dezvoltat de Organizatia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN). Din moment ce fizica modernă ne explică deja în detaliu comportamentul lumii „microscopice”, nu rămâne decât să translatăm aceste principii şi în domeniul medical.

Medicina Cuantică aplică ultimile descoperiri din fizica cuantică în medicină şi oferă premisele depistării afecţiunilor într-un stadiu incipient, sau chiar a diferitelor riscuri de boală înainte să existe manifestări clinice sau modificări ale evaluărilor imagistice sau ale probelor biologice; ea creează punctul de plecare necesar pentru aplicarea principiilor Medicinii Preventive şi a Medicinii Integrative.

Care sunt diferenţele dintre abordarea medicinii clasice şi a celei cuantice?

Medicina clasică alopată, deşi este în mod cert aplicabilă în cazurile de urgenţă, tratează de cele mai multe ori doar efectele şi generează efecte adverse atât prin metodele de diagnostic (raze X, manevre invazive etc.) cât şi prin cele de tratament (efecte adverse medicamentoase, complicaţii ale intervenţiilor chirurgicale etc.).
Medicina Cuantică, reuşind să evalueze mult mai în detaliu funcţionarea organismului uman prin modalităţi non-invazive, ne ajută să înţelegem cauzele proceselor patologice şi să le corectăm prin tratamente integrative personalizate.

“Fizica cuantică este mijlocul potrivit de a integra „poezia” medicinei complementare în „proza” medicinei alopate.” spune Prof. Dr. Amit Goswami.  Organismul uman nu este doar un sistem compus dintr-o multitudine de structuri anatomice şi elemente chimice, ci este şi un cumul de câmpuri electro-magnetice într-o continuă interferenţă, care condiţionează homeostazia sau apariţia proceselor patologice. De aceea paradigma biochimică trebuie completată cu cea electro-magnetică/ cuantică.

Ce poate rezolva aceasta din urmă?

Cu ajutorul acestei metode pot fi diagnosticate şi tratate o multitudine de afecţiuni. Se poate evalua orice ţesut, organ, aparat, sistem sau zonă a organismului, de exemplu:
– Aparat cardio-vascular: inima, artera aortă, arterele membrelor superioare şi inferioare
– Aparat respirator: plămani, bronhii, trahee, laringe etc.
– Aparat digestiv: esofag, stomac, duoden, intestine, ficat si vezică biliară, pancreas
– Aparat urinar si reproducător: rinichi, uretere, vezică urinară / uter, trompe, ovare la femei sau testicule, prostată la barbaţi
– Sistem osteo-articular şi muscular: coloană vertebrală, oasele bazinului, genunchi etc.
– Sistem nervos central şi periferic: creier, măduva spinării, nervi periferici
– Sistem endocrin (glande): tiroidă, pancreas, suprarenale, etc.
Mai mult, se pot depista microorganisme prezente în diferite ţesuturi (bacterii, viruşi, paraziţi) şi alergeni – substanţe din mediu la care pacientul ar putea dezvolta alergii (produşi chimici, praf, polen şi multe altele).

Cum aţi trecut de la chirurgie la medicina cuantică?

Încă de pe băncile Facultăţii de Medicină am simţit că am putea face mai mult pentru semenii noştri dacă am adopta o viziune integrativă asupra sănătăţii, cu o orientare predilectă spre natura şi remediile pe care le are ea de oferit şi prin înţelegerea cauzelor psiho-emoţionale ale afecţiunilor fizice. Cunoştinţele acumulate “cereau” o modalitate de aplicare în practică, mai eficientă decât cea a medicamentelor de sinteză şi totodată imi conturau convingerea că, la un moment dat, cercetările medicale vor aborda noi dimensiuni şi vor oferi medicilor unelte mult mai precise şi mai “elegante” de diagnostic şi tratament.

Ca specializare am ales chirurgia laparoscopică deoarece aceasta este o metodă minim-invazivă prin care progresele tehnologice asociate unor abilităţi practice specifice fac să se înlăture multe din neajunsurile chirurgiei clasice. Practica zilnică din cadrul Spitalului de Urgenţă m-a făcut conştient de modul în care trebuie acţionat atunci când avem de-a face cu urgenţe medico-chirurgicale ce îl aduc pe pacient într-un timp scurt din mediul său obişnuit pe patul de spital, dar în acelaşi timp şi de modalităţile prin care aceste situaţii ar putea fi evitate; adică de necesitatea unei prevenţii eficiente, dar şi de necesitatea unui tratament “de completare” pentru a evita mult prea frecventele recidive.

Aici am învăţat despre adevărata compasiune pe care trebuie să o manifeste un medic pentru omul aflat în suferinţă, dar şi despre tăria de caracter de care trebuie să dea dovadă atunci când destinul acelui om depinde de “mâinile” sale.

Cu toate acestea, am avut de (prea) multe ori ocazia să constat cum medicina “de spital” eşuează lamentabil atunci când încearcă să trateze bolile cronice sau tumorale şi cum orgoliile nemăsurate şi lipsa dotărilor pot influenţa dramatic vieţile pacienţilor, ale căror probleme medicale de multe ori rămâneau “fără răspuns”…

Dar acest raspuns, în multe cazuri, venea din partea metodelor de tratament aşa-zis “alternative”, pentru care de fapt există dovezi ştiinţifice clare, deşi mulţi dintre colegi încă le trec cu vederea.

Pentru mine, aceste dovezi ştiinţifice au culminat cu noţiunile prezentate în cadrul cursurilor postuniversitare de Medicină Cuantică, absolvite sub îndrumarea regretatei Prof. Dr. Liana Marginean (U.M.F. Cluj), apoi a catedrei conduse de Prof. Dr. Traian Trandafir (U.M.F. Bucureşti) şi completate de instruirea permanentă oferită de familia de academicieni ruşi Nesterov, pionierii pe plan mondial în acest domeniu.

Cum le îmbinaţi în prezent? Ce aţi descoperit de când le practicaţi pe ambele?

Am decis să introduc această metodă de diagnostic şi tratament în practica curenta (verificând rezultatele şi prin metodele clasice) şi am constatat că mulţumită ei dezideratele profesionale iniţiale pot fi acum atinse: metoda oferă o viziune holistică veritabilă prin multitudinea de informaţii preluate într-un timp scurt, este singura ce realizează o depistare precoce şi o prevenţie specifică şi care poate evalua biocompatibilitatea remediilor; iar la nivel de tratament se remarcă printr-o eficienţă terapeutică nemaiîntâlnită, inclusiv în patologiile chirurgicale, atât pre, cât şi post-operator; în anumite cazuri putem spune chiar că se pot exclude sau cel puţin temporiza anumite operaţii sau tehnici intervenţionale, datorită răspunsului favorabil al pacienţilor. Din practica de zi cu zi pot afirma că evoluţia pacienţilor care adoptă aceste tratamente integrative este net superioară comparativ cu a celor care se rezumă la abordarea alopată.

Fiecare are limitarile ei şi se completează reciproc sau se exclud? Daţi-mi 2,3 exemple de pacienţi care au venit la dumneavoastră, chirurgul, şi i-aţi îndreptat şi vindecat cu medicina cuantică

Desigur că în anumite cazuri, mai ales când ne referim la situaţiile de urgenţă, medicina alopată rămâne singura care le poate rezolva, dar pentru restul patologiilor în mod clar cele două ramuri trebuie combinate, în sensul găsirii tratamentului optim pentru fiecare pacient în parte şi aici cu siguranţă trebuie incluse terapiile naturale. Personal consider că dacă oamenii ar folosi la timp remediile naturale potrivite nu ar mai fi nevoie ulterior de intervenţii chirurgicale. La fel consider că orice intervenţie chirurgicală ar trebui să fie dublată de un tratament postoperator integrativ, tocmai pentru a evita complicaţiile sau recidivele. Aşa cum spunea Bernie Siegel, un mare chirurg contemporan: “Chirurgia de multe ori ne oferă timpul necesar pentru ca omul să îşi rezolve adevăratele sale probleme.”

Sunt mulţi pacienţi care, înţelegând aceste aspecte, ni s-au adresat fie pentru a completa tratamentul chirurgical fie pentru a opta pentru o altă abordare, atunci când situaţia a permis-o. Au fost mulţi pacienţi cu litiază veziculară (pietre la fiere), care teoretic ar fi avut toţi indicaţie chirurgicală, dar care sub tratamente naturale nu au mai avut simptomele iniţiale şi nici complicaţii ulterioare şi atunci intervenţia chirurgicală a fost evitată; pacienţi cu hernii de disc lombare care s-au recuperat prin tratament osteopatic asociat tratamentului electro-magnetic; pacienţi cu adenom de prostată care la ecografii au constatat reducerea în dimensiuni a prostatei în paralel cu dispariţia simptomelor urinare. Sunt oameni care au evitat chiar şi by-pass-urile arteriale datorită reacţiilor favorabile. Şi lista ar putea continua…

Ce recomandaţi oamenilor pentru a preveni bolilor cronice?

Aparţinând ambelor sisteme medicale, eu personal voi încerca întotdeauna să integrez în practica medicală cele mai noi metode pentru a-i oferi fiecărui pacient cel mai potrivit tratament şi consider că răspunsurile în medicina viitorului vor veni din partea acestei noi ramuri, Medicina Cuantică şi din asocierea sa judicioasă cu celelalte metode existente. Acelaşi lucru îl recomand şi pacienţilor, să adopte această viziune integrativă care este mult mai bine aplicabilă în cazul bolilor cronice decât abordarea alopată. Îi îndemn totodată să se informeze corect asupra posibilităţilor de prevenţie, diagnostic şi tratament, deoarece dacă ştim că în cadrul organismelor biologice, odată cu schimburile chimice, apar şi fenomene electro-magnetice, atunci clar trebuie şi acestea corectate, iar acest lucru nu se întâmplă prin metodele alopate, care abordează medicina doar prin paradigma bio-chimică.

Trebuie înţeleasă şi tratată cauzalitatea bolilor cronice, nu doar efectele prin tratamente simptomatice. La ora actuala avem la dispoziţie tehnologii avansate care oferă mult mai multe informaţii decât clasicele investigaţii medicale uzuale şi care ajută medicul în elaborarea unui tratament (profilactic sau curativ) mult mai adaptat necesităţilor fiecărui pacient.