În România, pacienţii ajung în cabinetele medicilor stomatologi în special cu una dintre cele mai răspândite afecţiuni: ori având carie dentară, iar dintele trebuie tratat şi salvat, ori suferă de afecţiuni ale gingiilor, în speţă paradontoza, iar tratamentul este mult mai complex.
Medicul stomatolog Oana Florea declară că, în ţara noastră, conform statisticilor, sunt două motive pentru care dinţii se distrug sau se pierd: caria dentară şi parodontopatia.
Din nefericire, a doua este din ce în ce mai des întânită în rândul adulţilor şi cea mai periculoasă. În special pentru că se ajunge la medic, de multe ori, în stadiu avansat de deterioare.
“Caria dentară este răspândită la peste jumătate din persoanele adulte, şi, prin complicaţiile ei inflamatorii sau infecţioase asupra nervului, conduce la distrugerea dintelui.
Parodontopatia, sau inflamaţia aparatului de susţinere al dintelui, duce la mobilizarea şi, mai tarziu, la pierderea dintelui, sau a mai multor dinţi, întrucât aceştia îşi pierd suportul. Este prezentă din ce în ce mai mult şi este foarte păcălitoare, pentru că nu se dezvoltă, de cele mai multe ori şi carii, iar pacienţii ajung târziu la dentist. De aceea este numită şi boala dinţilor frumoşi”, declară medicul stomatolog Oana Florea.
Parodontopatia apare, mai nou, şi la tineri
“Există o formă foarte agresivă a parodontopatiei, ce apare la tineri – parodontopatia juvenilă. Aceasta are o cauză genetică şi este puternic distructivă. Totuşi, cauza locală este placa bacteriană (care conţine peste 300 de specii de bacterii). Aceasta, neîndepărtată la timp, duce la umflarea gingiei şi evoluează subgingival, spre rădăcina dintelui”, spune dr. Oana Florea.
Cum se tratează parodontoza
“Tratamentul este complex. Porneşte de la detartraj supragingival, chiuretaje în câmp închis cu asociere de antibioterapie locală şi generală, până la proceduri chirurgicale complexe precum gingivectomia, gingivoplastia, chiuretaje în câmp deschis.
Eventual, în situaţii foarte avansate, se apelează la grefă osoasă sau la regenerarea tisulară ghidată. În anumite situaţii iremediabile se practică extracţia. La final, gingia trebuie să fie roz şi fermă. Dacă nu avem o igienă locală riguroasă, boala recidivează.
Tratamentul medicamentos combină administrarea locală de geluri antibiotice sau antiseptice cu combinaţii de antibiotice sistemice.
Se mai poate lua în calcul, ca tratament, imobilizarea dinţilor prin mijloace de contenţie temporare sau definitive şi echilibrarea ocluziei. În final, se poate face o bioterapie pentru imunostimularea locală, cu produse de origine animală sau vegetală.
Corect tratată, evoluţia este spre vindecare în circa 3 săptămâni. Pentru acest lucru este necesară o igienă corectă (cu periuţă dentară, aţă dentară şi apă de gură), esenţială pentru împiedicarea apariţiei unei recidive sau a unor complicaţii”, spune specialistul.
Cum prevenim parodontoza?
“Prevenim paradontoza informându-ne corect. Avem în prezent atâtea surse, dar nu tot ce există nu este canalizat corect. Astfel, oamenii încă sunt confuzi şi nu ştiu că ar trebui să apeleze rapid la un medic atunci când ştiu că au în familie o persoană care suferă de paradontoză.
Această boala este contagioasă. Infecţioasă. Asta nu se ştie. E produsă de bacterii. Avem în gură peste 600 de tipuri de bacterii. O parte din acestea produc boala paradontală”, declară Oana Florea.
Copilul o poate lua de la părinte?
“Când sufăr de această afecţiune sunt mari şansele să i-o transmit copilului pupându-l. Dacă are sistemul imunitar slăbit, el o poate prelua. De aceea este bine să merg cu cel mic la stomatolog pentru controale periodice şi să anunţ specialistul că sufăr de paradontoză”, informează medicul Oana Florea.