Meditaţia Vipassana: 3 exerciţii pentru purificarea minţii şi regăsirea echilibrului interior

Tot mai mulţi români apelează la o nouă metodă orientală de a înţelege direct sau intuitiv natura minţii umane şi a fenomenelor fizice. Este vorba de Vipassana, o tehnică din India, veche de cel puţin 2500 de ani, predată de Gautama Buddha drept un remediu universal pentru regăsirea echilibrului interior şi pentru purificarea minţii.

Profesorul de yoga Dana Ţupa afirmă că Vipassana este o cale de auto-transformare bazată pe o călătorie de auto-explorare, care dizolvă treptat impurităţile mentale.

Practicanţii tehnicii Vipassana au observat efecte notabile in ceea ce priveste reducerea tensiunii sanguine, diminuarea stresului, anxietăţii, depresiei, îmbunătăţirea calităţii somnului, eliminarea naturală a insomniei şi o stare generală de bine şi de echilibru interior.

Recomandări

Meditaţia: sau cum să refaci materia cenuşie a creierului

Despre meditaţia în cuvinte simple…

„În această epocă a vitezei, mintea noastră este bombardată zilnic cu lucruri mai mult sau mai puţin folositoare, iar în timp acestea se sedimentează în minte, parazintând percepţia noastră asupra realităţii. Este vorba de acele impurităţi mentale care ne dezechilibrează, nu ne dau voie să ne concentrăm, ne provoacă o stare de anxietate şi ne împiedică să vedem viaţa aşa cum este ea în realitate. De multe ori ni se întâmplă ca oamenii din jurul nostru, care ne văd deprimaţi, să ne spună că nu avem de ce să ne temem, că viaţa este de fapt frumoasă şi trebuie să fim optimişti. Ei văd lucrurile diferit deoarece au mintea limpede, iar noi ne confruntăm cu acele impurităţi mentale care ne distorsionează realitatea”, afirmă profesorul de yoga.

Exerciţii zilnice pe care le putem practica şi acasă

1. Atenţia pe respiraţie. ”Se poate începe cu perioade scurte de câteva minute, dimineaţa, imediat după trezire şi seara, înainte de a adormi, reunind atenţia minţii cu respiraţia, într-o stare de linişte interioară şi păstrând ochii închişi. Cea mai simplă modalitate este aceea de a observa cum intră şi iese aerul prin nări, felul în care respirăm, evaluarea lungimii inspirului comparativ cu expirul, faptul că aerul este mai cald la expir faţă de inspir etc. Adeseori, în această fază, practicanţii începători au tendinţa de a adormi, ritmul respiraţiei corelat cu atenţia mintii ducând la o stare de relaxare profundă”, explică profesorul Dana Ţupa.

2. Observarea gândurilor. “Observarea impermanenţei gândurilor care vin şi pleacă, într-un mod detaşat, exact ca norii care trec pe cer, umbrind şi făcând temporar să dispară Soarele din câmpul nostru vizual. Este momentul în care obiectivăm detaşat mintea noastră plină de gânduri, cele mai multe fără o legătură aparentă între ele. De fiecare dată când observăm că mintea tinde să fie ocupată de gânduri, vom observa că atenţia asupra respiraţiei a dispărut complet, de aceea, cu blândeţe şi răbdare, readucem mintea la obiectul meditaţiei noastre, respiraţia”, spune specialistul.

3. Observarea corpului. “Ne putem observa corpul, care este aşezat în postura de meditaţie şi totodată ne putem observa limitările acestuia în păstrarea pe lungi durate de timp a unei poziţii stabile, fără dureri sau stări de jenă. Disconfortul creat de păstrarea unei poziţii de meditaţie stabile şi pe lunga durată de timp vine în primul rând dintr-o minte agitată, practicantul putând observa că respiraţia, atenţia şi corpul sunt strâns legate între ele, intercorelându-se recirproc sau, cu alte cuvinte, putându-se influenţa reciproc. O minte agitată duce întotdeauna la o respiraţie sacadată şi gesturi grăbite, de exemplu. Deloc întâmplător, se spune că, atunci când eşti supărat sau nervos, mai bine respiri adânc de 10 ori şi abia după aceea spui sau faci ce intenţionai iniţial şi ţi-a produs o stare de iritare sau supărare”, declară Dana Ţupa.

Începătorii în tehnica Vipassana pot practica şi pe parcursul zilei, dar mai ales în aşa-zişii „timpi morţi’’, atunci când suntem în metrou, autobuz, când ne odihnim pe o bancă în parc sau, pur şi simplu, atunci când ne plimbăm. Deşi mulţi ne putem plânge de o lipsă acută de timp, categoric există şi timpi neutilizaţi eficient, în fiecare zi din viaţa noastră, pe care îi putem folosi.

Sursa foto: liberopensare.com